Înalta Curte explică de ce decizia Curții de Apel Ploiești privind alegerile a fost ilegală: Judecătorul a comis abuz de putere
Instanțele judecătorești nu au competența de a verifica legalitatea deciziilor sau hotărârilor pronunțate de Curtea Constituțională, arată Înalta Curte de Casație și Justiție în motivația publicată marți, 29 aprilie.
Înalta Curte explică de ce decizia Curții de Apel Ploiești privind alegerile a fost ilegală: Judecătorul a comis abuz de putere
Instanțele judecătorești nu au competența de a verifica legalitatea deciziilor sau hotărârilor pronunțate de Curtea Constituțională, arată Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în motivarea deciziei prin care a desființat hotărârea Curții de Apel Ploiești care suspendase Hotărârea privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
În acst context, acea decizie a fost ilegală, a subliniat instanța supremă.
„Înalta Curte a constatat că nu există nicio dispoziţie legală care să instituie competenţa generală a instanţelor judecătoreşti în verificarea legalităţii deciziilor sau hotărârilor pronunţate de Curtea Constituţională ca autoritate de jurisdicţie constituţională, sentinţa instanţei de fond fiind nelegală.
Înalta Curte va înlătura ca lipsite de fundament legal considerentele sentinţei privind caracterul de act administrativ al hotărârii, raportat la definiția prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. c din Legea nr. 554/2004, neaflându-ne în prezenta unui act emis de una dintre Autoritățile publice (prevăzute la Titlul III din Constituție) în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, ci a unei act jurisdicţional al Curţii Constituționale, subsumat rolului său stabilit de art. 142 din Constituție, de garant al principiului supremației Constituției, prevăzut la art.1 alin. (5), cu privire la parcursul scrutinului prezidențial, precum și de garant al valorilor constituționale prevăzute la art.1 alin. (3) și art.2 alin. (1) din Constituție.
În raport de aceste considerente, Înalta Curte reţine că distincția realizată de judecătorul fondului între regimul deciziilor şi hotărârilor emise de Curtea Constituțională, pornind de la o interpretare greşită a dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, nu a avut în vedere şi natura atribuţiilor efective exercitate de Curtea Constituţională prin hotărârea pronunţată.
Abuz de putere al Curții de Apel Ploiești
Curtea de Apel Ploieşti, prin abuz de putere, a calificat Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32/2024 ca fiind un act administrativ. Argumente ce țin de principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative nu pot fi invocate pentru a justifica atragerea competenței instanței de contencios administrativ asupra unui act jurisdicţional exclus acestui control, soluţia primei instanțe fiind nelegală şi din perspectiva încălcării dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Nimeni nu poate cenzura aceste hotărâri sau alte acte juridice, nefiind astfel acte administrative, cum în mod greşit a interpretat instanţa de fond. Conduita instanţelor judecătoreşti de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat.
Curte a reţinut și considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/2012 prin care s-a constatat că nu se încălcă accesul la justiţie datorită lipsei de control judiciar asupra actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale. Instanţa de fond a depășit atribuţiile puterii judecătoreşti atunci când a procedat la verificarea legalităţii actului jurisdicţional al Curţii Constituţionale contestat în cauză”, se arată în motivarea deciziei Înalte Curți de Casație și Justiție.
Instanța supremă subliniază că hotărârile Curţii Constituţionale a României nu pot fi supuse niciunei căi de atac, iar legea naţională nu reglementează o competenţă a instanţelor judecatoreşti cu privire la alegerea Preşedintelui României, în mod direct din perspectiva verificării condiţiilor.
ÎCCJ a admis recursul CCR și a anulat decizia
Înalta Curtea de Casație și Justiție a admis, vineri, recursul Curții Constituționale și a anulat decizia Curții de Apel Ploiești prin care se suspenda decizia de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut. Curtea Constituțională a României (CCR) a contestat, vineri, această decizie.
Curtea Constituţională a precizat, în legătură cu decizia Curţii de Apel Ploieşti, că, „în mod regretabil”, cu „încălcarea” prevederilor legale, o instanţă judecătorească a dispus, „fără temei constituţional şi legal”, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanţa constituţională.
Și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a depus aceeași cale de atac. Curtea de Apel Ploiești a suspendat Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 care anula alegerile prezidențiale de anul trecut.
