 
Înălțarea Domnului va avea loc la 40 de zile de la Înviere. Sărbătoarea cade întotdeauna într-o zi de joi, mai exact a șasea de după Paște. Iată pe ce dată va fi anul acesta și ce tradiții și obiceiuri se țin la români. Puține persoane știu că Înălțarea s-a sărbătorit cândva la 50 de zile de la Paște.
În calendarul ortodox, Înălțarea Domnului va avea loc pe data de 29 mai. Anul acesta, sărbătoarea pică pe aceeași dată și la catolici, având în vedere că Paștele se sărbătorește la ambele religii în aceeași zi.
Acum două milenii, Înălțarea avea să aibă loc pe Muntele Măslinilor, în prezența Sfinților Apostoli. Studiile realizate de-a lungul timpului scot în evidență faptul că înainte, Înălțarea Domnului era celebrată în același timp cu Rusaliile, deci la 50 de zile de la Înviere. Începând cu secolul 4, Înălțarea a fost celebrată la 40 de zile, atât de ortodocși, cât și de catolici. De atunci, sărbătoarea a rămas la 40 de zile de la Înviere.
În popor, Înălțarea Domnului corespunde și cu Ispasul, o altă sărbătoare cunoscută din neam în neam. Se spune că Ispas a fost un personaj care, conform mitologiei românești, ar fi fost prezent în momentul Înălțării lui Iisus Hristos. Oamenii consideră că de această sărbătoare sufletele străbunilor pleacă la cer, motiv pentru care Înălțarea sau Moșii de Ispas sunt strâns legate de practici referitoare la cultul morților. Se spune că cei care mor în ziua de Înălțare vor ajunge direct în Rai. În această zi se fac rugăciuni speciale pentru rudele decedate.
De Ispas se face pomenirea celor adormiți. Se fac rugăciuni, se dă de pomană, se merge la cimitir, se curăță mormintele. Se împart alimente specifice: colivă, cozonac, covrigi cu ou, ouă roșii, fructe.
Tot de Înălțare, tradiția mai arăta că se termina cu semănatul plantelor. Se urcau boii la munte, se însemnau mieii și se mergea la târguri de animale. Se spune că animalele cumpărate în această zi vor fi sănătoase.
Dacă în cele 40 de zile se salută cu „Hristos a Înviat” și „Adevărat a Înviat” de Înălțarea Domnului se schimbă salutul. În această zi se salută cu „Hristos S-a Înălțat” și „Adevărat S-a Înălțat”.
Pomenirea eroilor români la sărbătoarea Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfinţită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească.
Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Domnului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.
„Reamintim că la fiecare Sfântă Liturghie săvârșită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român.
Prin credința, curajul și jertfa lor, eroii români au contribuit la consolidarea conștiinței și demnităţii naționale, afirmate concret prin dobândirea independenței, realizarea unităţii statului și apărarea constantă a libertăţii în istoria poporului nostru”, anunță Patriarhia Română.