În Calendarul Ortodox, Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este sărbătorită pe data de 14 septembrie. Este singura sărbătoare cu post aspru şi rugăciune care are loc în fiecare an și a doua mare sărbătoare a lunii septembrie, după Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică.
Ziua de 14 septembrie este considerată şi data care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui, și este considerată data ce vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.
Conform tradiției populare, de Ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.
În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
În serile culesului, podgorenii fac focuri din vița uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzică. Monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță aduc belșug și spor în muncă.
Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului. De asemenea, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.
În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile. De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul deoarece miezul are forma unei cruci.
Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună în gard, va cădea bruma.