INS anunță salariile care ajung la 8716 lei. Județele în care se câștigă în continuare cei mai puțini bani
Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2025 a fost 8716 lei, cu 8,1% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a atins 5266 lei, în creştere cu 6,2%, comparativ cu anul 2024, anunţă, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS). Angajatorii au cheltuit în medie 9126 lei/salariat lunar, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent.
La data de 31 decembrie 2025, efectivul salariaţilor a fost 5,76 milioane persoane, mai mare cu 8 500 persoane, comparativ cu sfârşitul anului precedent. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Botoşani şi Teleorman, iar cele mai mari în Bucureşti.
„Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2025 a fost 8716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 5266 lei, în creştere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 9126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2025 a fost 5526,4 mii persoane, în creştere cu 73,2 mii persoane faţă de anul precedent”, anunţă, vineri, INS.
INS arată că pentru anul 2025, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 246,3% faţă de anul 1990, mai mic cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul precedent indicele câştigului salarial real a fost 99,0%.
Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2025, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în activităţi economice precum telecomunicaţii, activităţi de programare şi de consultanţă în tehnologia informaţiei, alte servicii informaţionale (+94,3%), activităţi de editare, difuzarea de programe de radio şi televiziune, activităţi de producţie şi distribuţie de conţinuturi (+72,6%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,1%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+61,0%), industria extractivă (+36,1%), respectiv în administraţie publică (+35,0%).
În acelaşi timp, cele mai mici valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare comparativ cu media pe economie s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-37,3%), alte activităţi de servicii (-32,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-21,1%), activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (-18,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-17,2%), respectiv în tranzacţii imobiliare (-15,5%).
INS precizează că salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 4,8% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 8489 lei (faţă de 8921 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 5,2%, respectiv cu 278 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (5120 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei, faţă de 5398 lei al salariaţilor bărbaţi).
Potrivit datelor INS, salariaţii bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (40,0%), activităţi de editare; difuzarea de programe de radio şi televiziune; activităţi de producţie şi distribuţie de conţinuturi (27,1%), industria prelucrătoare (20,6%), telecomunicaţii; activităţi de programare şi de consultanţă în tehnologia informaţiei; alte servicii informaţionale (17,2%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (15,0%), respectiv în alte activităţi de servicii (10,7%).
Botoşani şi Teleorman, cele mai mici salarii
INS menţionează că, în profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2025 s-a situat sub media pe economie în 35 judeţe. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Botoşani (4059 lei, cu 22,9% sub media pe economie), Teleorman (4066 lei, cu 22,8% sub media pe economie), Vrancea (4114 lei, cu 21,9% sub media pe economie), Bistriţa-Năsăud (4130 lei, cu 21,6% sub media pe economie), Vâlcea (4138 lei, cu 21,4% sub media pe economie), reectiv în Vaslui (4160 lei, cu 21,0% sub media pe economie).
La polul opus, câştiguri salariale medii nete lunare peste media pe economie s-au înregistrat în Municipiul Bucureşti (7150 lei, cu 35,8% peste media pe economie), respectiv în judeţele Cluj (6263 lei, cu 18,9% peste media pe economie), Timiş (5823 lei, cu 10,6% peste media pe economie), Iaşi (5355 lei, cu 1,7% peste media pe economie), Ilfov (5317 lei, cu 1,0% peste media pe economie), Sibiu (5274 lei, cu 0,2% peste media pe economie) şi Braşov (5272 lei, cu 0,1% peste media pe economie).
Costul mediu lunar al forţei de muncă
Datele INS arată că costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2025 a fost 9126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent. Costul a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în activităţi de editare; difuzarea de programe de radio şi televiziune; activităţi de producţie şi distribuţie de conţinuturi (20,7%), tranzacţii imobiliare (19,4%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, respectiv hoteluri şi restaurante (12,2% pentru fiecare în parte), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (11,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (11,3%), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (11,1%).
În vederea sprijinirii unităţilor economicosociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat, respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferenţe moderate pe activităţi economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, construcţii, hoteluri şi restaurante, respectiv agricultură, silvicultură şi pescuit.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de telecomunicaţii, activităţi de programare şi de consultanţă în tehnologia informaţiei, alte servicii informaţionale (93,9%), activităţi de editare, difuzarea de programe de radio şi televiziune, activităţi de producţie şi distribuţie de conţinuturi (73,0%), intermedieri financiare şi asigurări (72,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (64,6%), respectiv în industria extractivă (26,7%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (38,8%), alte activităţi de servicii (34,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (22,6%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, respectiv activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (18,6% pentru fiecare în parte).
În anul 2025, numărul mediu al salariaţilor a fost 5,52 milioane persoane, în creştere cu 73 200 persoane comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,4% din totalul salariaţilor (respectiv 2,89 milioane persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 37 900 persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 35 300 persoane.
INS precizează că activităţile din construcţii şi industria extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariaţii bărbaţi şi au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaţilor acestor activităţi economice. Principalele activităţi economice ȋn care salariaţii femei au deţinut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,6%), învăţământ (72,7%), intermedieri financiare şi asigurări (70,3%), hoteluri şi restaurante (60,2%), administraţie publică (60,1%), activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (59,0%).
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (65,1%) (44,9% în servicii comerciale, iar 20,2% în servicii sociale).
În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 32,5% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) doar 2,4%.
Faţă de anul precedent, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (28 000 persoane), sănătate şi asistenţă socială (14300 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (12 000 persoane), construcţii (11 300 persoane), hoteluri şi restaurante (7 800 persoane), tranzacţii imobiliare (5600 persoane). La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat în industria prelucrătoare (17500 persoane), administraţia publică (4 500 persoane), respectiv în activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (1500 persoane).
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2025 a fost 5,76 milioane persoane, în creştere cu 8.500 persoane, din care 7700 persoane au fost salariaţi bărbaţi, faţă de anul precedent. În profil teritorial, efectivul salariaţilor a crescut faţă de sfârşitul anului precedent în regiunile: Bucureşti-Ilfov (8 000 persoane), Nord-Est (6400 persoane), Nord-Vest (5200 persoane), respectiv Centru (2800 persoane). În celelalte regiuni, efectivul salariaţilor s-a diminuat comparativ cu finalul anului precedent, astfel: cu 6800 persoane în regiunea Vest, cu 3100 persoane în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 2800 persoane în regiunea Sud Muntenia, respectiv cu 1200 persoane în regiunea Sud-Est
INS arată că în regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,8% din salariaţii din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,6%). Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) au depăşit ponderea la nivel naţional (2,4%) au fost Sud-Muntenia (3,7%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), Sud-Vest Oltenia (3,0%), Vest (2,9%), respectiv Centru (2,5%).
În acelaşi timp, regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât ponderea la nivel naţional (32,3%) au fost Centru (39,0%), Sud Muntenia (37,5%), Nord-Vest (36,6%), Vest (36,4%), Sud-Vest Oltenia (34,6%), respectiv Sud-Est (32,5%).
Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,0% faţă de 45,4% ponderea la nivel naţional), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,0% faţă de 19,9% ponderea la nivel naţional).
Efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat, la sfârşitul anului 2025, a fost majoritar (77,4%) şi a înregistrat o creştere cu 0,5% comparativ cu anul precedent. Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 80,5% din efectivul salariaţilor la sfârşitul anului, în creştere cu 0,6% faţă de anul precedent, potrivit datelor INS.
