Istoria conflictului israelo-palestinian. E considerat unul dintre cele mai greu de soluţionat conflicte din lume

O imensă diversiune a făcut ca Israelul să fie prins cu garda jos atunci când gruparea islamistă palestiniană Hamas a lansat sâmbătă un atac devastator asupra țării, care a permis unei forţe ce foloseşte buldozere, deltaplane şi motociclete să înfrunte cea mai puternică armată din Orientul Mijlociu, potrivit unei analize Reuters. Pentru aceia care nu sunt familiarizați cu situația, haideți să vedem, pe scurt, care este istoria conflictului israelo-palestinian.

Conflictul israelo-palestinian e considerat unul dintre cele mai greu de soluţionat din lume.

Istoria conflictului israelo-palestinian. Hamasul, considerat unul dintre principalii vinovați în eșuarea procesului de pace

Apariţia Israelului în 1948, cu ajutorul grupurilor de lobby evreieşti din Congresul SUA, i-a transformat pe palestinieni într-o populaţie „tolerată”.

De-a lungul timpului, teritoriile palestiniene au început să se restrângă ca rezultat al acţiunilor militare şi  a colonizărilor organizate de statul israelian.

Mii de palestinieni au ajuns să fie expulzaţi din propriile lor teritorii sau au fost siliţi să ia calea exilului în urma unei adevărate politici de epurare etnică promovată de Israel.

Atacurile teroriste ale Hamasului sau ale Jihadului Islamic au intensificat operaţiunile militare israeliene în teritoriile ocupate palestiniene.

Hamasul este considerat unul dintre principalii vinovaţi ai eşuării procesului de pace în Palestina. Liderii Hamasului au ajuns să se apere în faţa atacurilor Israelului folosind civilii palestinieni pe post de scut uman, scrie Historia.

O mare parte din statele arabe nu a recunoscut nici până acum dreptul la existenţă a statului israelian şi au continuat să promoveze o politică  agresivă faţă de Israel, înarmând în secret organizaţii teroriste palestiniene.

”Politica” Israelului

Israelul a luat însă nişte măsuri de securitate care au provocat indignare în rândul organizaţiilor de apărare a drepturilor omului.

Zidul israelian de securitate care a început să fie construit în Cisiordania, începând cu 2003, a reuşit să transforme viaţa palestinienilor într-un calvar, silindu-i să trăiască ca într-un ghetou.

Cu toate că politicienii israelieni şi americani au continuat să promoveze prin discursuri crearea unui stat palestinian independent, armata israeliană a continuat să bombardeze teritoriile palestiniene, distrugând infrastructura civilă (centrale electrice, conducte de apă, şcoli, spitale şi alte obiective civile), lăsând în urmă mii de victime în rândul civililor palestinieni.

Relaţiile cu statele arabe din jur sunt în continuare îngheţate şi asta datorită faptului că existenţa statului Israel continuă să nu fie recunoscută la nivel internaţional de către acestea.

Imediat după apariţia Israelului ca stat, o alianță militară a statelor arabe a lansat un război de anihilare împotriva sa. Din tabăra arabă, doar Egiptul şi Iordanul au fost de acord să recunoască la nivel oficial  existenţa statului Israel. Coaliţia statelor arabe a fost de asemenea vinovată de declanşarea Războiului de Şase Zile (1967) şi a Războiului de Yom Kippur (1972).  Unele state arabe, precum Iranul s-au implicat activ în finanţarea şi antrenarea mişcărilor teroriste ce îşi desfăşoara activitatea în Israel (Hamas, Jihadul Islamic, Hezbollah).

Victoria Hamas și extinderea coloniilor evreiești

Situaţia politică din teritoriile palestiniene s-a complicat şi mai mult după victoria Hamasului în alegerile legislative şi prezidenţiale din 2006. Fatah, gruparea politică palestiniană organizată de Yasser Arafat, a ajuns să fie ţinta atacurilor Hamasului pentru acaparea puterii depline în Palestina.

În contextul Primăverii Arabe, Hamasul a reuşit să încheie noi înţelegeri cu guvernele arabe, extinzându-şi traficul cu arme în Fâşia Gaza.

Folosindu-se de reţele de caritate, Hamasul a ajuns să transfome clădiri publice palestiniene în ţinte potenţiale pentru armata israeliană, care s-a angajat în acţiuni militare menite să distrugă infrastructura folosită de brigăzile militare ale Hamasului.

O altă chestiune importantă în reluarea negocierilor de pace israelo-palestiniene a fost desfiinţarea coloniilor evreieşti apărute în teritoriile palestiniene. Conform planului de dezangajarela care a aderat, Israelul a fost de acord să demoleze aceste colonii din Fâşia Gaza, considerate ilegale de comunitatea internaţională.

Israelul a decis să construiască începând cu 2014 alte 14000 de colonii evreieşti.  Au fost distruse în acelaşi timp şi 500 de case palestiniene, inclusiv cele ale satului Khirbit Makhoul.

Fâșia Gaza. ”O închisoare sub cerul liber”

În anul 2005, armata israeliană și-a retras unilateral trupele din Gaza, și a evacuat toate așezările agricole evreiești pe care Israelul le-a creat în anii de ocupație. Spațiul aerian și accesul maritim au rămas însă sub control israelian.

O parte importantă a populației de palestinieni din Gaza trăiește în opt tabere de refugiați.

Unele tabere au fuzionat cu orașele din apropiere, altele sunt de sine stătătoare. Condițiile de trai sunt foarte grele în aceste tabere Cele mai mari tabere de refugiați sunt Jabaliya (peste 100.000 de oameni), Rafah, Shati și Nuseirat. Datele indică faptul că aproximativ 60% dintre palestinienii din fâșia Gaza sunt refugiați.

Israelul a construit un gard metalic de-a lungul graniței cu Gaza și există doar două treceri oficiale, puternic fortificate, pe unde oameni și bunurile pot să traverseze dintr-un teritoriu către celălalt. La unul dintre punctele de frontieră trec în medie cam 200 de oameni/zi. La aceste treceri au fost atacuri violente ale militanților palestinieni.

În toamna lui 2007, după ce Hamas a preluat controlul în fâșia Gaza, acest teritoriu a fost declarat de statul Israel ca fiind o „entitate ostilă” și a fost impusă o blocadă economică ce persistă de atunci. Față de 2005, totalul importurilor a fost la sub un sfert și foarte puține produse au mai ajuns către locuitorii din Gaza. Cele care sunt au prețuri mari pentru puterea de cumpărare redusă a locuitorilor.

Nu au mai ajuns destule produse de strictă necesitate, iar economia zonei Gaza a fost paralizată, fiindcă exporturile au scăzut aproape de zero. Au fost săpate tuneluri pe sub graniță, pentru ca unele produse să ajungă în Gaza, dar ele nu aveau cum să fie o soluție.

Numărul de permise de trecere acordate palestinienilor din Gaza de către statul Israel a fost în 2021 și 2022 la un nivel foarte redus în comparație cu anul 2000 (de peste 50 de ori mai puține).

Cele mai grave conflicte Hamas-Israel de-a lungul vremii

Organizaţia palestiniană Hamas a lansat sâmbătă un atac surpriză din Gaza asupra Israelului, într-una dintre cele mai grave escaladări ale conflictului israeliano-palestinian din ultimii ani.

Hamas, sau (în unele cazuri) aripa sa militară, este desemnată grupare teroristă de către Israel, Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, precum și de alte state.

Hamas, sau Mişcarea de Rezistenţă Islamică, a fost fondată în 1987, în timpul primei Intifada sau revolte palestiniene. Este susţinută de Iranul şiit şi împărtăşeşte ideologia islamistă a Frăţiei Musulmane din Egipt.

Hamas conduce Fâşia Gaza din 2007, după un scurt război civil cu forţele loiale mişcării Fatah, condusă de preşedintele Mahmoud Abbas, care se află în Cisiordania şi care conduce de asemenea Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP).

Patru conflicte grave au avut loc între Israel și Hamas din 2007 până acum: în 2008, 2009, 2014 și 2021.