Modificări în industria jocurile de noroc! Guvernul a anunță modificări importante după ședința de astăzi | UPDATE
Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, o serie de modificări importante la OUG nr. 77/2009, legea care vizează organizarea şi exploatarea la jocurile de noroc, precum şi o serie de schimbări la OUG nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
UPDATE: Modificările la OUG-urile care vizează organizarea și exploatarea jocurilor de noroc au fost aprobate
„Un subiect care a stârnit interes este și cel legat de noile reglementări privind jocurile de noroc. Guvernul a aprobat astăzi o ordonanță de urgență prin care se stabilesc niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenței de organizare și de exploatare a jocurilor de noroc care se plătesc anual, precum și a taxelor speciale și a garanțiilor depuse de companiile din acest domeniu.
Proiectul de ordonanță a fost pus, de altfel, în transparență pe site-ul Ministerului de Finanțe și poate fi consultat de către oricine, dar vreau să punctez și eu câteva măsuri, câteva precizări din această ordonanță adoptată astăzi: dreptul de organizare și exploatare a activității de jocuri de noroc va fi acordat doar societăților înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru”, a anunțat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului la finalul ședinței de joi.
Documentul poate fi citit aici.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, că în şedinţa de Guvern va fi adoptată ordonanţa de urgenţă care reglementează industria pariurilor şi a păcănelelor, el precizând că „jocurile de noroc nu vor mai putea funcţiona dacă firma nu este înregistrată în România”.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat în şedinţa de Guvern adoptarea ordonanţei de urgenţă care reglementează industria pariurilor şi a păcănelelor, în interesul cetăţenilor români.
”În primul rând, jocurile de noroc nu vor mai putea funcţiona dacă firma nu este înregistrată în România. Vreau să terminăm odată cu situaţia în care companiile de pariuri fac miliarde în România, dar trimit tot profitul în afara ţării şi chiar a Uniunii Europene”, a spus şeful Executivului.
Premierul a mai spus că Guvernul ”creşte semnificativ taxele pentru toate licenţele de jocuri de noroc şi limitează drastic spaţiul de publicitate pe care îl pot cumpăra firmele din această industrie”.
”Realitatea ne arată că s-a depăşit orice limită! Nu e normal ca industria pariurilor să aibă atâta putere! În pandemie, au stat la masa Guvernului! Acum ameninţă politicieni şi concediază jurnalişti, cumpărând protecţie la vârful unui trust străin care are două ziare mari din România”, a mai spus Ciolacu.
Modificări importante privind jocurile de noroc din România
În analiza Guvernului se va afla şi proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea OUG nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi pentru modificarea OUG nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
Ministerul Finanțelor a publicat, marți seară, ordonanța de urgență prin care va taxa suplimentar jocurile de noroc pentru a finanța deficitul bugetar. Cele mai importante modificări sunt: taxe noi pentru companii, va fi interzis alcoolul în locații, se va înființa un registru al companiilor și sediilor, iar garanțiile depuse de companii se majorează.
Guvernul estimează că va colecta în plus, prin aceste măsuri, 132 de milioane de lei până la finalul acestui an, 450 milioane de lei anul viitor și 470 milioane de lei anul următor.
Se introduc anumite taxe pentru companii
Se înființează pe lângă O.N.J.N. o activitate finanțată integral din venituri proprii în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, astfel cum sunt acestea reglementate de prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare. Veniturile proprii se constituie din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați, cu următoarele contribuții anuale:
(i) organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I – 500.000 euro anual;
(ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II – 15.000 euro anual;
(iii) jocurile la distanță monopol de stat clasa III – 100.000 euro anual;
(iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați, după cum urmează:
Pentru jocurile loto: 200.000 euro anual
Pentru jocurile de videoloterie: 100 euro pentru fiecare aparat anual
Pentru pariurile mutuale: 50.000 euro anual
Pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro anual
Pentru pariurile în contrapartidă: 100.000 euro anual
Pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 euro anual pentru fiecare masă de joc
Pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 5.000 euro anual pentru fiecare club
Pentru jocurile tip slot-machine se va aplica etapizat după cum urmează:
– 100 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2023, proporțional cu perioada de timp rămasă după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe;
– 300 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2024
– 500 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul în anului 2025 și următorii.
Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 5.000 euro anual
Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor rețelelor de televiziune: 500.000 euro anual
Veniturile din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați încasate de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc se virează în procent de 70% către bugetul de stat, din conturile de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în termen de 5 zile lucrătoare al lunii următoare încasării, iar procentul de 30% rămas din totalul sumelor încasate este utilizat pentru activitatea finanțată din venituri proprii.
Va fi interzis alcoolul în locații
Pentru protejarea jucătorilor, a persoanelor aflate în situații de risc, s-a impus instituirea unei interdicții privind comercializarea alcoolului în sălile de jocuri de noroc.
Se înființează un registru al companiilor și sediilor
Alte măsuri ce urmăresc combaterea criminalității organizate, a celei economice în rândul operatorilor de jocuri de noroc cât și protecția ordinii și a sănătății publice, tinând cont și de capacitatea de control limitată a ONJN, sunt reprezentate de instituirea interdicției acordării unor tipuri de autorizații, cât și a exploatării unor anumite mijloace de joc. Mai mult se impune instituirea obligativității creării și menținerii la zi de către ONJN a unui registru public, accesibil online ce va cuprinde: – denumirea comerciala si numele firmei, pentru operatorii licențiați/autorizați pentru a desfășura activități reglementate de către prezentul act normativ; – adresa sediului operatorului; – adresa fiecarui spatiu comercial in care operatorul exploateaza jocuri de noroc, cu indicarea tipurilor de jocuri de noroc autorizate pentru locatia respectiva; – seria si adresa la care este amplasat fiecare mijloc de joc licențiat/autorizat pentru respectivul operator.
Cresc garanțiile depuse de companii
Totodată, pentru asigurarea unui grad ridicat de conformare în fața obligațiilor legale, se impune creșterea nivelului de garanții pe care operatorii de jocuri de noroc trebuie să îl asigure pentru a desfășura această activitate.
Se aprobă și ratificara Acordului în domeniul securităţii sociale între România şi SUA
printr-un proiect de lege, ratificarea Acordului în domeniul securităţii sociale între România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 23 martie 2023.
„Acordul prevede principiul egalităţii de tratament între persoanele cărora li se aplică Acordul care domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante şi cetăţenii acestui stat contractant în aplicarea legilor privind eligibilitatea pentru pensii şi plata acestora. Acordul prevede totodată principiul exportului pensiilor, cu excepţia, în ceea ce priveşte România, a prestaţiilor speciale necontributive în bani. Sunt incluse prevederi referitoare la stabilirea legislaţiei aplicabile de securitate socială, respectiv legislaţia privind contribuţiile de asigurări sociale, respectiv de asigurări sociale de sănătate, regulile generale conform cărora persoana care îşi desfăşoară activitatea ca angajat sau lucrător independent pe teritoriul unui stat contractant este supusă, în ceea ce priveşte angajarea sau activitatea independentă, doar legilor acelui stat contractant, indiferent de locul unde persoana îşi are domiciliul sau de locul unde se află sediul angajatorului”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Potrivit documentului, Acordul prevede şi o serie de reguli suplimentare pentru anumite categorii de angajaţi sau lucrători independenţi.
„În ceea ce priveşte stabilirea pensiilor, este prevăzută, totodată, în cazul în care o persoană nu îndeplineşte condiţiile pentru dobândirea unui drept la pensie, totalizarea perioadelor de asigurare. Calculul pensiilor se bazează pe principiul pro-rata temporis (proporţional cu contribuţiile în sistemul naţional). Acordul include prevederi referitoare la măsurile administrative şi cooperare, inclusiv limba de comunicare, moneda de plată, soluţionarea diferendelor, durata şi intrarea în vigoare”, se spune în expunerea de motive.
OUG privind acordarea de asistență cetățenilor străini
Executivul va discuta, în primă lectură, şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea articolului I alineat (11) din OUG nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi in situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.
„Prin proiect se propune modificarea alineatului (11) al articolului 1 din OUG a Guvernului nr.15/2022, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării sumei forfetare lunare prevăzute la articolul 1 alineat (10) din acelaşi act normativ, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, acordată din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/ Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov până la data de 31 martie 2024. Astfel, prin stabilirea cadrului normativ de nivel primar pentru asigurarea sumelor forfetare lunare având ca scop acoperirea cheltuielilor de cazare până la finalul lunii martie 2024, se creează premisele accesării apelului de proiecte deschis de Comisia Europeană, România putând astfel solicita finanţare europeană pentru decontarea cheltuielilor anterior referite”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.
Tot în primă lectură, Guvernul va discuta un proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de reglementare a importurilor de produse agricole din Ucraina sau Republica Moldova, dar şi Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului „Copii protejaţi, România sigură” 2023-2027.
Vor fi aprobate prin hotărâre şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.77/2023 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.
Printr-o altă hotărâre, Guvernul va aproba alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Conform notei de fundamentare, schimbările preconizate prin acest proiect au în vedere acordarea tranşei din luna octombrie a sprijinului material sub forma tichetelor sociale pe suport electronic potrivit OUG nr.63/2022, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învăţământul de stat, în luna octombrie 2023, potrivit prevederilor OUG nr.58/2023.
Va fi aprobată, tot prin hotărâre, suplimentarea bugetului Consiliului Superior al Magistraturii pentru Institutul Naţional al Magistraturii pe anul 2023 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata indemnizaţiilor auditorilor de justiţie şi a contribuţiilor angajatorului aferente acestora.
Guvernul va aproba Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Sistem informatic pentru evidenţa clinică a secţiilor ATI (SIEC – ATI)”.
Un alt proiect de hotărâre supus aprobării în Guvern vizează exproprierea tuturor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului, precum şi aprobarea listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Buzău-Focşani”. Pe agenda şedinţei se află şi un proiect de hotărâre privind eliberări/numiri de prefecţi şi/sau subprefecţi.
