Judecătorii CCR explică decizia care aruncă în aer declarațiile de avere. Ce argumente au invocat
Judecătorii CCR explică decizia care aruncă în aer declarațiile de avere. Curtea Constituțională a publicat, miercuri, motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI, precum și declararea veniturilor soților.
Printre argumentele invocate de CCR se află faptul că nu a fost implementată corect o decizie a Curții și faptul că anonimizarea unor informații din actualele declarații nu asigură o suficientă confidențialitate.
Judecătorii CCR explică decizia care aruncă în aer declarațiile de avere. Au fost invocate niște hotărâri mai vechi
În primul rând, magistrații Curții au invocat o decizie mai veche a CCR, 415/2010, care a dispus că legea ANI avea prevederi neconstituționale, inclusiv cea legată de publicarea declarațiilor de avere
„Ca urmare a acestei decizii, Parlamentul a adoptat Legea nr.176/2010, prin care a pus de acord cu dispoziţiile Constituţiei doar prevederile Legii nr.144/2007 care conduceau la asimilarea Agenției Naționale de Integritate cu un organ de cercetare penală și judiciar, contrar principiilor constituționale referitoare la înfăptuirea justiției prin instanțele judecătorești.
În schimb, Legea nr.176/2010 a menținut obligația de publicare a declarațiilor de avere, corectivul adus constând doar în anonimizarea adresei imobilelor declarate – cu excepţia localităţii unde sunt situate -, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii”, se spune în motivarea deciziei.
Anonimizarea nu e suficientă
CCR susține că anonimizarea acestor date nu constituie o protecție suficientă pentru viața privată a persoanei, drept garantat de Constituție.
„Nu se poate nega faptul că, nu de puține ori, cunoașterea localității în care sunt situate imobilele permite cu ușurință identificarea imobilelor deținute de declarant și membrii familiei, cu toate că adresa exactă a acestora este anonimizată, potrivit textului criticat.
Este, de exemplu, cazul persoanelor care locuiesc în localități reduse ca dimensiuni, în care comunitățile locale sunt restrânse, iar informațiile de acest tip sunt de notorietate. Curtea reține că nu numai denumirea străzii și numărul imobilului de pe respectiva stradă sunt d
ate cu caracter personal ce nu pot fi divulgate în mod public prin raportare la patrimoniul personal al declarantului, ci și localitatea în care este situat imobilul este o astfel de dată prin raportare la persoana acestuia (…)
Adresa imobilului pe care declarantul îl deține, indiferent că este redată sub formă determinată (cu indicarea localității, străzii, numărului, apartamentului) sau determinabilă (cu indicarea localității), constituie o informație cu caracter personal referitor la conținutul patrimoniului”, constată magistrații de contencios constituțional.
Practica standard UE
De asemenea, judecătorii invocă faptul că declararea averilor nu constituie o practică standard la nivelul Uniunii Europene.
„Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar 10, în afară de România, impun membrilor parlamentelor naționale să își declare averea (Belgia, Bulgaria, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Lituania, Polonia, Portugalia și Slovenia), iar dintre acestea, în 3 state declarațiile de avere nu sunt aduse la cunoștința publicului prin nicio modalitate, fiind depuse la organisme competente însărcinate cu analiza acestora (Belgia, Franța, Slovenia), în altele publicarea fiind doar parțială (Cipru și Portugalia).
Totodată, din același studiu, reiese că 15 dintre statele membre UE nu solicită declaranților să furnizeze date referitoare la soți sau la alte rude”, a argumentat Curtea.
Curtea Constituțională a decis, pe 29 mai, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților. De asemenea, judecătorii constituționali au declarat neconstituțional articolul de lege care prevede obligația de publicare a declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.
De asemenea, este menționată Legea nr.115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor care prevede mecanismele prin care se poate exercita un control asupra intergrității în exercitarea funcțiilor publice. Judecătorii Curții susțin că sunt publice și salariile pentru funcțiile din aparatul de stat, astfel că se poate ști care sunt veniturile celor care ocupă aceste funcții.
