Judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran de la Curtea de Apel București, cel care a dat pedepsele din dosarul Băneasa, și-a construit case în sectorul 1 al Capitalei fără autorizație de construire, fără să plătească taxa de autorizare, fără facturi de lucrări și cu muncitori care au muncit fără acte de la firme ale persoanelor din cercul de apropiați, practic ilegal, arată publicația Cetățeanul.ro.
Mai mult, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran plătește impozit la primărie doar pentru clădirile cumpărate înainte să le supraetajeze și să le transforme la standardele cuvenite unui magistrat de renumele său, făcând practic evaziune fiscală.
Ziariștii de la Cetățeanul i-au adresat mai multe întrebări soției judecătorului, Doina Ion-Tudoran, coproprietară a imobilelor, care nu au primit răspuns până acum. Ion Tudoran este judecătorul care a adus probe în celebrul dosar Băneasa, ca să justifice confiscarea terenurilor și a clădirilor celui mai mare complex comercial din România.
În același timp, judecătorul a construit în strada Dumitru Zosima, din Sectorul 1, mai multe case fără autorizație de construire, potrivit răspunsului oficial de la Primăria Sectorului 1. De asemenea, plătește impozit pe construcțiile vechi pe care le-a cumpărat în 1998, cu suprafață și valoare mult mai mici decât sunt în realitate.
În anul 1998, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran și soția sa Doina Ion Tudoran, director în cadrul Consiliului Concurenței, au cumpărat două imobile în București, în strada Dumitru Zosima, situate unul lângă celălalt, în suprafață totală de circa 300 de metri pătrați. Potrivit datelor din registrele oficiale ale sectorului 1, cele două proprietăți erau formate dintr-o casă veche, cu două camere, bucătărie, cămară, baie și un WC în curte, respectiv un corp de clădire cu două camere, hol și baie, cu suma de 20.000 de dolari. Acestea sunt situate nu departe de Piața Victoriei.
Acesta a dărâmat vechile construcții, iar deasupra lor a ridicat o serie de clădiri care au fost făcute fără a fi autorizate, după cum o dovedesc datele obținute de la Primăria Sectorului 1, conform ziarului Cetățeanul.
Pe locul cele două căsuțe au apărut două noi case, una mansardată, iar alta cu etaj. Pentru aceste lucrări – neautorizate, Ion Tudoran nu a apelat la o firmă de construcții, ci la o serie de muncitori, lucrarea fiind făcută gratis de un partener de-al său de afaceri.
Informațiile obținute de ziarul Cetățeanul de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară confirmă că unul dintre cele două imobile proprietate a judecătorului a avut un singur nivel, nu două câte numără în prezent vila lui Ion Tudoran.
„Apartament parter compus din 3 camere plus dependințe cu o suprafață totală de 88,68 metri pătrați”, se menționează în Cartea Funciară.
Mai mult, în document se specifică faptul că singura autorizație de construire emisă pe imobilul respectiv datează încă din 1957, pe numele foștilor proprietari: „Autorizația de construire nr. 2.Z-AUT/15.04.1957 emisă de Sfatul Popular al Capitalei – Direcția de Arhitectură și Sistematizare”.
Cea de-a doua casă lipită de prima este chiar o casă tip vagon, pe care judecătorul Tudoran a reconstruit-o și înălțat-o cu un etaj tip mansardă. Tot fără autorizație de construire.
Ziarul Cetățeanul a solicitat Primăriei Sectorului 1 lista documentațiilor de urbanism eliberate la adresa din Strada Dumitru Zosima, din anul 1998, atunci când Ion Todoran a cumpărat imobilul, și până în prezent. Răspunsul autorităților de sector nu lasă loc de dubiu: judecătorul Tudoran nu a cerut niciodată autorizații pentru mansardare și înălțarea clădirii cu un etaj.
„Din verificările efectuate în baza de date a Biroului Reglementări Urbanistice și Arhivă, în depozitul de arhivă al instituției precum și consultând listele de inventar emise de către Primăria Sectorului 1, a rezultat că pentru imobilele situate în Strada Ing. Zosima Dumitru nr.68 și nr.68A, primarul Sectorului 1 nu a emis nicio documentație de urbanism, respectiv certificat de urbanism și/sau autorizație de construire/desființare, PUD sau PUZ, în perioada 1998-2022, până la data prezentului răspuns”, au transmis oficialii Primăriei Sectorului 1.
Pe data de 17 decembrie 2020, Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat definitiv joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar prinţul Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni închisoare cu executare.
În același dosar, oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi la câte cinci ani închisoare cu executare.
De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Apostol Muşat, fost primar al comunei Snagov, a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare, acceaşi pedeapsă primind şi Nicolae Jecu, fost prefect al judeţului Ilfov.