Klaus Iohannis a convocat noul Parlament vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului. Președintele a semnat decretul
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului, în urma alegerilor legislative din 1 decembrie, potrivit unui decret semnat miercuri, 11 decembrie.
Klaus Iohannis a convocat noul Parlament vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 (BEC) a încheiat, în şedinţa din data de 4 decembrie a.c., procesul-verbal privind cele şapte partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe electorale care întrunesc pragul electoral la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
Astfel, acestea sunt Partidul Social Democrat, Alianţa pentru Unirea Românilor; Partidul Naţional Liberal; Uniunea Salvaţi România; Partidul S.O.S. România; Partidul Oamenilor Tineri; Uniunea Democrată Maghiară din România.
Cum arată Parlamentul după împărțirea oficială a mandatelor și care ar putea fi majoritățile
Biroul Electoral Central a împărțit oficial luni mandatele de parlamentar, după alegerile din 1 decembrie. În urma repartizării, din cauză că un partid nu a avut liste în două județe unde le-ar fi revenit senatori, numărul senatorilor va fi mai mic. Astfel, în noul Parlament vor fi 465 de parlamentari, 331 de deputați și 134 de senatori. Majoritatea necesară pentru învestirea unui Guvern este de 234 de voturi.
În noul Parlament vor fi 331 de deputați și 134 de senatori. În mod normal, ar fi trebuit ca numărul senatorilor să fie 136, însă partidul POT, susținut de Călin Georgescu, a pierdut doi senatori pentru că nu a avut liste în județele Giurgiu și Ialomița unde i-ar fi revenit două mandate de senator. Astfel, în loc de 9 senatori, POT va avea doar 7.
Cele mai multe mandate de parlamentar vor fi ale PSD, urmat de AUR și de PNL.
PSD: 123 de mandate
86 de deputați
37 de senatori
AUR: 92 de mandate
64 de deputați
28 de senatori
PNL: 72 de mandate
50 de deputați
22 de senatori
USR: 59 de mandate
40 de deputați
19 senatori
UDMR: 32 de mandate
22 de deputați
10 senatori
SOS România: 38 de mandate
27 de deputați
11 senatori
POT: 32 de mandate
23 de deputați
9 senatori
Minorități: 19 mandate de deputat.
Cum ar putea arăta viitoarea majoritate parlamentară și ce majorități sunt la Senat și Camera Deputaților
Se conturează o majoritate parlamentară PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități. Nu sunt, însă, excluse în acest moment și alte variante de majorități, cu unul dintre partidele pro-europene în Opoziție. Majoritatea necesară pentru învestirea unui Guvern este de 234 de voturi.
Variante de majorități parlamentare:
PSD- PNL-USR- UDMR – Minorități: 305 voturi -o largă majoritate în Parlament. La Camera Deputaților ar fi 217 voturi (167 necesare pentru legile organice), iar la Senat 88 de voturi (68 neceare pentru legile organice).
