Președinte doar în acte. Klaus Iohannis, despre scandalul Roșia Montană: Nu sunt parte a acestor discuții
În contextul procesului intentat de compania Gabriel Resources statului român pentru extragerea aurului din Roșia Montană, Klaus Iohannis speră ca guvernul să-și fi luat ”măsuri de precauție”.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public este foarte probabil ca România să piardă procesul și să despăgubească compania amintită cu 3,3 miliarde de dolari.
Roșia Montană, o posibilă pagubă de 3,3 miliarde de dolari
Reamintim că după scandalul din 2013, guvernul de la vremea respectivă a introdus arealul Roșia Montană pe lista patrimoniului UNESCO. Surse din Guvern au precizat că subiectul a fost abordat în ședința de Guvern. Atât premieul Marcel Ciolacu cât și ministrul Finanțelor preconizează că România va plăti celor de la Gabriel Resources cel puțin două miliarde de dolari.
„În primul rând, cred că e bine să așteptăm decizia să fim siguri care este ea. Cred că în înțelepciunea lui, Guvernul și-a luat măsuri de precauție, și-a angajat avocați și așa mai departe. Nu sunt parte a acestor discuții”, a declarat Klaus Iohannis în cadrul unei conferințe de presă.
„Dacian Cioloș, principalul vinovat”
Digi 24 menționaează că datoriile ar trebui trecute în dreptul fostului premier Dacian Cioloș, care, de altfel, este și cel care a generat scandalul Roșia Montană. Planurile Guvernului sunt acum date peste cap de posibilele despăgubiri pe care le-ar putea plăti în condițiile în care România se confruntă cu un deficit bugetar excesiv.
Zecii de mii de oameni au protestat în stradă timp de 13 săptămâni în 2013, nemulțumiți fiind de exploatarea aurului de la Rosia Montană, invocând folosirea cianurilor care ar fi poluat mediul înconjurător. Gabriel Resources a dat în judecată statul român pentru 3,3 miliarde de dolari, potrivit Digi 24.
Roșia Montană, inclusă în Patrimoniul UNESCO în 2021
În vara anului 2017, compania care deține pachetul majoritar la Roșia Montană, a acționat statul român în judecată la un Tribunal al Băncii Mondiale. Compania canadiană a invocat pierderi de ordinul miliardelor de dolari ca urmare a faptului că executivul de atunci nu a aprobat exploatarea minei de aur.
Patru ani mai târziu, comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis includerea sitului Roșia Montană în „Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Acest lucru a dus la stoparea oricărui proiect de exploatare minieră.
