Klaus Iohannis și-ar putea pierde averea. Juriștii explică toate procedurile legale
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat cum poate fi interpretată, respectiv aplicată legea în litigiul imobiliar în care este implicat președintele Klaus Iohannis.
Amintim că șeful statului a mai pierdut un imobil din Sibiu și este obligat să plătească statului român suma de 260.000 de euro pe care Klaus Iohannis i-ar fi obținut din chirie.
Cum poate rămâne Klaus Iohannis fără avere
În aceste condiții, Tudorel Toader, fostul rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a explicat cum poate fi interpretată legea în cazul lui Klaus Iohannis.
„Da, cred că faptele sunt prescrise, dar nu contează răspunderea penală. Problema este că se stabilesc vinovății. Toate infracțiunile alea dacă sunt adevărate, se comit numai cu intenție directă, indirectă, cum spunem noi juriștii, și ar dovedi definitiv comiterea acestora.
Și de multe ori știm că nu pedepsele sunt atât de severe, pe cât consecințele care decurg din inexistența unei condamnări definitive. Spuneam și cu altă ocazie chiar dacă nu se pune problema unei pedepse, se pune problema modificării de la legea 406, aceea care a fost elaborată la adresa fostului președinte Băsescu, de a nu avea beneficiile fostului demnitar, fostului președinte, care de data aceasta s-ar aplica mănușă, s-ar aplica absolut identic și se întoarce împotriva celui sau celor care au inițiat promovat legea.
Păi, spune acolo că nu beneficiază de avantajele fostului președinte cel care se află în trei ipoteze și una din ele este săvârșirea unei infracțiuni, dar nu zice condamnarea pentru infracțiune, să fie dovedită printr-o hotărâre judecătorească, fapta infracțiunea respectivă. Nu ai pedeapsă executată că s-a prescris, dar, repet, ai consecințele”, a explicat Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, la Antena 3 CNN.
Președintele statului trebuie să achite 260.000 de euro
Tudorel Toader a comentat și o posibilă situație în care apărarea președintelui Klaus Iohannis ar solicita blocarea deciziei Instanței Supreme privind obligarea președintelui la plata despăgubirilor în valoare de 260.000 de euro.
Fostul ministrul al Justiției a subliniat că în acest caz se poate vorbi de un ”abuz de drept”, manevre juridice specifice în împiedicarea aplicării unor hotărâri legitime. Toader a evidențiat că nelegalitate nu rezidă neapărat din dreptul de proprietate, ci mai degrabă de la câștigurile ilicite obținute în urma deținerii ilegale.
Expertul juridic a punctat faptul că utilizarea instrumentelor juridice folosite în mod expres pentru a eluda respectarea unei obligații, plata unei datorii în cazul de față, poate fi interpretată un abuz de drept.
Fostul ministru al Justiției a subliniat că într-un scenariu în care nu este respectat termenul pentru executarea voluntară a obligației se poate trece la executarea silită, ceea ce ar presupune blocarea conturilor sau vânzarea altor proprietăți până la stingerea datoriei.
Klaus Iohannis, păsuit de plata datoriei până la finalizarea litigiului
De asemenea, Toader a mai precizat că procesul poate fi prelungit în așteptarea unei decizii a Tribunalului Sibiu. Dar chiar și în aceste condiții, legiuitorul îi oferă lui Klaus Iohannis, posibilitatea să scape cel puțin pentru o perioadă de plata sumei 260.000 de euro și asta pentru că alt litigiu în care este implicat Klaus Iohannis complică serios situația.
Decizia de miercuri a Instanței Supreme face parte dintr-un proces demarat în urmă cu opt ani și care are ca subiect moștenirea de către Carmen Iohannis a unui imobil tot din Sibiu, deținut în coproprietate de soacra președintelui și de Rodica Baștea, o apropiată a familiei prezidențiale.
Baștea, soția bărbatului în proprietatea căruia s-a aflat inițial imobilul în cauză, a contestat în instanță o decizie care împroprietărea statul român, ca urmare a faptului că proprietarul inițial nu a avut moștenitori. Dosarul anterior menționat a rămas în procedura de filtru, iar pentru ca ANAF să poată trece la recuperarea datoriilor trebuie să intre în posesia certificatului de proprietate.
Litigiul în desfășurare îngreunează recunoașterea statului român ca proprietar al imobilului, motiv pentru care Klaus Iohannis nu este obligat să achite cel puțin pentru moment suma obținută din închirierea clădirii respective.
