NEWS

Legea Salarizării, noua variantă. Proiectul a fost publicat de Ministerul Muncii DOCUMENT

Legea Salarizării noua variantă. Proiectul a fost publicat de Ministerul Muncii DOCUMENT
Legea Salarizării, noua variantă Foto: colaj/Sfin

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat, vineri după-amiază, noua variantă la Legea Salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Au apărut și anexele care conțin noile grile de salarizare pentru fiecare familie ocupațională.

Legea Salarizării, proiectul propus de Ministerul Muncii

După întâlnirea de la Palatul Cotroceni dintre reprezentanții partidelor politice, consilierul prezidențial Radu Burnete și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat, vineri după-amiază, proiectul noii legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

Documentul urmează să fie analizat de partide și de sindicate în următoarele zile, iar o nouă reuniune este programată marți, când liderii politici vor decide dacă își asumă proiectul pentru a fi trimis în Parlament.

PROIECT LEGEA SALARIZĂRII

Cine pierde, cine câștigă

Principalele prevederi ale proiectului:

  • noua lege intră în vigoare la 1 decembrie 2026;
  • pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei, aceasta fiind baza de calcul pentru salariile din sistemul public;
  • începând cu 2028, valoarea de referință va putea fi majorată anual, însă ritmul creșterilor va depinde de respectarea obiectivului de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB;
  • în sănătate, gărzile de urgență efectuate în afara programului normal de lucru vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază, iar cele efectuate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală vor fi remunerate cu un tarif cu 20% mai mare decât tariful orar al salariului de bază;
  • tot în sănătate, gărzile de monitorizare vor fi plătite la 75% din tariful gărzilor de urgență, iar medicii chemați de acasă pentru urgențe vor primi 40% din tariful orar al salariului de bază pentru perioada în care asigură garda la domiciliu;
  • în învățământ, profesorii care predau simultan la mai multe clase vor beneficia de sporuri cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază, iar personalul didactic din localități izolate și din învățământul special va putea primi sporuri de până la 15%;
  • în administrația publică, personalul contractual va putea primi un spor de 5% pentru condiții grele de muncă și de până la 15% pentru activitatea desfășurată în zone izolate;
  • pentru personalul din instituțiile finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute sporuri de până la 20% pentru activități privind siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră și aeronautică, precum și posibilitatea acordării unui spor de performanță de până la 20% din salariul de bază;
  • în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt introduși coeficienți suplimentari pentru personalul care desfășoară activități cu grad ridicat de risc, unele majorări putând ajunge până la 70%, în funcție de misiunile îndeplinite.

Negocieri cu sindicatele

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că instituția pe care o conduce, împreună cu Banca Mondială, a derulat 14 sesiuni de consultare cu peste 30 de ore de întâlniri cu instituțiile și sindicatele.

Ca urmare, am constatat că solicitările din partea sectorului public și al sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. Pe structura actuală de angajamente ale României fiscal-bugetare, lucrul acesta nu poate fi rezolvat.

Am plecat de la acel acord poltic de 8 miliarde de lei. Între timp am avut discuții cu Ministerul Finanțelor, Comisia Europeană, pentru a vedea care este valoarea maximală pe care ar putea să-l aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit și în același timp România să aibă resursele pentru a susține parcursul fiscal-bugetar.

Valoarea derivată din forma renegociată a PNRR pe acest jalon 420 este de 7,3% din PIB, prag de creștere masă salarială (12,1 miliarde de lei), a spus Pîslaru.

 

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele