Lipsa gazului rusesc accelerează Green Dealul european. Record la producția de energie eoliană și solară în UE
Potrivit unui nou raport, producția de energie eoliană și solară a reprezentat un nivel record de 24% din mixul de energie electrică al Uniunii Europene de când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei.
Producția de energie eoliană și solară a dau un impuls care a ajutat blocul comunitar să lupte împotriva inflației în creștere, relatează CNN.
Creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile a permis blocului celor 27 de națiuni să economisească 99 de miliarde de euro din importurile de gaze evitate între martie și septembrie.
Acest lucru reprezintă 11 miliarde de euro în plus, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit raportului publicat de grupurile de reflecție E3G și Ember.
Impulsul dat energiei regenerabile vine în contextul în care Europa încearcă să se debaraseze de gazul rusesc, în condițiile în care Moscova reduce sau chiar întrerupe livrările.
Războiul a forțat UE să se confrunte cu dependența sa costisitoare de gazul rusesc, care în 2020 a reprezentat 41% din importurile UE de combustibil fosil.
Producția de energie eoliană și solară aduce economii
19 dintre cele 27 de state membre ale UE au atins un nivel record la producția de energie eoliană și solară începând din martie, potrivit raportului.
Polonia a înregistrat cea mai mare creștere procentuală de la un an la altul, de 48,5%, în timp ce Spania a înregistrat cea mai mare creștere absolută a producției, cu 7,4 terawați oră (TWh).
Numai producția din surse regenerabile din Spania a evitat costuri de 1,7 miliarde de euro în ceea ce privește gazele importate.
Cu toate acestea, grupurile de reflecție au avertizat că mai este încă mult până la atingerea potențialului de energie regenerabilă al blocului european.
În aceeași perioadă, gazele fosile au reprezentat încă aproximativ 20% din energia electrică produsă în UE, la un cost de aproximativ 82 de miliarde de euro.
„Energia eoliană și cea solară îi ajută deja pe cetățenii europeni, dar potențialul viitor este și mai mare”, a declarat Chris Rosslowe, analist senior la Ember.
Energia eoliană și cea solară au generat 345 TWh de energie electrică în întreaga UE în perioada martie-septembrie a acestui an, o creștere record de 13% de la an la an.
Capacitatea totală a surselor regenerabile ar fi fost mult mai mare, dacă hidroelectricitatea nu ar fi scăzut cu 21% din cauza secetei din această vară, despre care oamenii de știință spun că a fost agravată de criza climatică provocată de om.
Cu toate acestea, prețurile europene la energie sunt încă ridicate. Restricțiile impuse Europei de Rusia în privința gazului au dus la „cele mai mari șocuri inflaționiste din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, depășindu-l pe cel al crizei petroliere din anii 1970″, se arată în raport.
Pachetele de sprijin, ineficiente pe termen lung
În septembrie 2022, costurile energiei au crescut cu 40,8% față de anul trecut, reprezentând 36% din cifrele globale ale inflației din UE.
Unele țări din UE au anunțat pachete de sprijin fiscal în valoare de sute de miliarde de dolari pentru a încerca să limiteze această inflație, în mare parte prin subvenționarea utilizării combustibililor fosili pentru încălzire, dar multe întreprinderi și gospodării rămân în continuare cu facturi pe care nu își permit să le plătească.
Raportul avertizează că guvernele nu vor fi în măsură să susțină astfel de programe costisitoare „pentru a compensa prețurile ridicate ale energiei fosile pe o perioadă lungă de timp”.
UE a reușit să își umple containerele de stocare a gazelor pentru a trece peste iarnă, dar au fost ridicate întrebări cu privire la modul în care blocul va umple golul în următorul sezon de încălzire.
Potrivit autorilor raportului, acest lucru face „și mai importantă acum mutarea accentului pe măsuri care să depășească iarna 2022/23″.
Intensificarea energiei regenerabile a urmat propunerii „RePowerEU” a Comisiei Europene din luna mai, care a crescut obiectivul privind energiile regenerabile de la 40% din totalul mixului energetic până în 2030 la 45%.
