Odată cu votul de învestitură obținut marți în Parlament, Luca Niculescu a devenit al cincilea premier tehnocrat din istoria României post-decembriste. Patru alți prim-miniștri au ocupat această funcție, fără a fi membru de partid.
Niculescu a intrat de oficial pe lista prim miniștrilor tehnocrați ai României postdecembriste, pe poziția a cincea.
Primul a fost Theodor Stolojan, care a preluat funcția în urma mineriadei din septembrie 1991, după căderea cabinetului Petre Roman, într-un moment de criză politică accentuată.
A urmat Mugur Isărescu, actualul guvernator al BNR, numit în decembrie 1999, după căderea cabinetului Radu Vasile, pentru a gestiona criza economică din acea perioadă.
Lista e completată de Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe și diplomat, care a devenit prim-ministru în februarie 2012, după demisia lui Emil Boc. A avut cel mai scurt mandat dintre tehnocrați, de aproximativ 3 luni.
Dacian Cioloș a ajuns și el în aceeași funcție, în urma demisiei lui Victor Ponta, în noiembrie 2015, pentru un an și două luni.
O descriere plastică a poziției deloc ușoare de prim-ministru tehnocrat a făcut-o recent Mugur Isărescu. Pentru a conduce Guvernul îţi trebuie să ai ochi nu numai în faţă, în stânga și în dreapta, ci mai ales ochi în spate, să vezi cine te înjunghie sau cel puţin să poţi să te fereşti, spunea în primăvară guvernatorul Băncii Naționale.