Lumina Sfântă de Paște. Ce să faci cu lumânarea de la Înviere
Credincioșii se întreabă adesea ce să facă, o dată ajunși acasă, cu lumânarea pe care o aduc aprinsă de la Înviere. Un preot a explicat ce să faci cu lumânarea de la Înviere.
”Conform tradiției, cu acea lumânare mergem să aprindem candela. De asemenea, putem să mergem la mormântul înaintașilor, să le dăm și lor lumină, pentru că sărbătoarea Învierii nu are legătură doar cu existența de aici, ci și cu existența de dincolo. Vorbim despre o refacere spirituală a familiei.”, a spus preotul Paul Iulius Negoiță pentru DC News.
Ce să faci cu lumânarea de la Înviere. ”Nu o poți arunca”
Prin faptul că aprindem o lumânare în noaptea de Înviere pentru a lua Lumina Sfântă, îi dăm acesteia o valoare extrem de importantă.
Imediat ce au ajuns acasă de la Slujba de Înviere, creștinii ar trebui să pună lumânarea de la Înviere pe masa de sărbătoare sau într-un loc aproape de icoane.
”Mergeți acasă cu lumânarea, aprindeți candela și apoi o puteți duce la biserică să o aprindeți pentru vii sau pentru morți. Valoarea lumânării este simbolică. Nu poți arunca o lumânare care reprezintă ceva”, a mai spus părintele.
De asemenea. preoții sfătuiesc credincioșii să păstreze lumânarea de la Înviere și să o aprindă în momente de primejdie precum o furtună sau atunci când cineva din casă suferă de o boală.
Se mai spune că lumânarea de Înviere nu ar trebui lăsată să se consume în întregime imediat după Înviere, ci ar trebui stinsă și aprinsă câte puțin, în fiecare zi din Săptămâna Luminată.
OExistă și tradiția de a face semnul crucii cu fumul de la această lumânare, pe o grindă de lemn, pe un prag sau la vreo fereastră. În multe case vechi de la țară se știa câți ani aveau de la construcție după numărul crucilor din grindă. Era un semn de protecție împotriva duhurilor necurate și un semn care ocrotea familia de toate relele.
Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşti la Ierusalim, când, în timpul Vecerniei din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 şi 14,30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care în primele minute nu frige, transmite Patriarhia.
Lumina este adusă credincioşilor de patriarhul Ierusalimului
Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel.
Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase.
Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.
După desfăşurarea slujbei, patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. Desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în „Capela Îngerului”, însoţit – conform tradiţiei – numai de un arab de religie islamică.
Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei.
După rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.
Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o aşeza în două cupe de aur şi a se întoarce în Capela Îngerului. Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor.
