Magistrații rămân pe poziții. Înalta Curte neagă orice acord asupra legii pensiilor speciale
Timpul trece în defavoarea României care riscă să piardă banii din PNRR dacă nu adoptă legea pensiilor speciale. Între timp, magistrații rămân pe poziții, acceptă consultările cu partidele guvernamentale, dar neagă orice acord în acest moment.
Magistrații nu cedează
Înalta Curte de Casație și Justiție respinge afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților.
ÎCCJ transmite, într-un comunicat de presă, că „declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”.
Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative.
„O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege.”
Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului.
Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat.
Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”, se arată în comunicatul de presă citat.
Ținta criticilor de la Înalta Curte
Fără a exista o declarație certă în această privință, ÎCCJ îl numește pe Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a spus, luni seara, la Digi24, că a existat o discuție „să fie de 15 ani, dar guvernul, cu primul proiect care a fost trimis și la Curte informal pentru o analiză, a pus 10, și la consultările cu magistrații a fost tot 10 ani, n-a mai propus 15.
Iar în Parlament nimeni n-a avut amendament de 15 ani, pensie la 70%, nu 75%, nu 80%”.
