Mai multe orașe riscă să ajungă comune. Ce localități vor ajunge însă municipii
Harta administrativă a țării s-ar putea schimba. Mai multe comune din România se află în atenția autorităților pentru a fi transformate în municipii. De partea cealaltă, aproape 60 de orașe riscă să își piardă acest statut din cauza scăderii populației, arată o analiză a autorităților.
Dispar de pe hartă mai multe orașe
Comuna Florești, din județul Cluj, este cea mai mare comună din România după numărul de locuitori, depășind pragul legal de 40.000. Cu peste 60.000 de locuitori și mai mult de 16.000 de locuințe construite în ultimii ani (mai multe decât în municipiul Cluj-Napoca), Floreștiul se află într-un proces accelerat de dezvoltare și are un potențial urban foarte mare. Cu toate acestea însă, localitatea nu îndeplinește încă toate condițiile pentru a deveni municipiu. Infrastructura rutieră și rețelele de utilități sunt încă în curs de modernizare, iar transportul public integrat rămâne insuficient. Lipsa spitalelor și a unor spații culturale și recreative bine definite contribuie la percepția Floreștiului ca „comună-dormitor”, potrivit Digi24.
Pentru a obține statutul de municipiu, Floreștiul are nevoie de o identitate urbană clară și de susținerea autorităților locale și centrale, validată prin hotărâre de Guvern. Reprezentanții Primăriei au transmis că mai există obstacole de depășit, dar rămân optimiști în privința potențialului localității. În aceeași situație se află și comunele Popești-Leordeni și Chiajna din județul Ilfov. Ambele ar putea deveni municipii în viitorul apropiat.
Municipiile care vor ajunge comune
De partea cealaltă, sunt municipii care nu mai corespund criteriilor legale. Spre exemplu Orșova, din județul Mehedinți. Localitatea a înregistrat o scădere semnificativă a populației, ajungând la aproximativ 8.500 de locuitori, de cinci ori mai puțin decât pragul minim stabilit prin lege pentru municipii. În anul 2011, numărul locuitorilor era de circa 10.500, ceea ce arată o tendință de depopulare accentuată. Autoritățile locale explică migrația prin lipsa gazelor naturale și a locurilor de muncă, factori care au descurajat investitorii și au determinat multe familii să se mute în orașe mai dezvoltate.
O astfel de situație va avea consecințe directe asupra bugetului local. Odată ce își va pierde statutul de municipiu, Orșova va primi mai puțini bani de la consiliul județean pentru investiții, întrucât alocările financiare se fac în funcție de numărul de locuitori. Același lucru se va întâmpla în toate localitățile care riscă să își piardă statutul de oraș din cauza depopulării.
