Marcel Boloș susține menținerea cotei TVA, propusă de Nicușor Dan. Guvernul a luat măsuri pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, susține menținerea cotei TVA, propusă de Nicușor Dan, odată cu reducerea cheltuielilor publice, definindu-le drept ”obiective realiste”. În același timp, Guvernul a aprobat modificări tehnice ale normelor de gestionare a fondurilor europene pentru o mai bună absorbţie.

Marcel Boloș susține menținerea cotei TVA

Marcel Boloş afirmă că viitoarea coaliţie de guvernare va fi cea care va stabili ce măsuri trebuie luate pentru reducerea deficitului bugetar, ministrul atrăgând atenţia asupra faptului că ”taxarea muncii este o problemă sensibilă” în România.

Întrebat, joi, ce părere are despre declaraţiile preşedintelui ales, Nicuşor Dan, privind corectarea fiscală, fără majorarea TVA, ministrul Marcel Boloş a răspuns că, în opinia sa, acestea sunt ”obiective realiste”.

”Eu cred că sunt obiective realiste şi pornesc de la principii şi reguli elementare de utilizare a fondurilor publice. Pachetul de măsuri fiscale nu este identificat în Planul Fiscal sub nicio formă, este specificat, în schimb, impactul bugetar la care trebuie să se ajungă prin măsurile fiscale şi să nu uităm că alături de modificarea taxării consumului, ca să fiu aşa, mai direct, există şi taxarea capitalului.

Sigur că aici la ceea ce înseamnă taxarea muncii este o problemă sensibilă, dar una peste alta sunt decizii ale coaliţiei de guvernare, a convenienţei care se va stabili la nivel politic şi nu pot să vă răspund ce măsuri specifice vor fi decise în contextul formării noului guvern şi al noilor coordonate ale politicii fiscale”, a afirmat Marcel Boloş, joi, în briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern.

Marcel Boloş a arătat că decizia privind deficitul bugetar include o componentă fiscală, potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi prin Planul Fiscal, Boloş spunând că acesta a fost primul subiect ridicat de oficialii europeni în cadrul discuţiilor cu autorităţile române.

”E un angajament pe care l-am luat şi pe care Comisia Europeană l-a reiterat în cadrul discuţiilor avute cu dumnealor, chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi. Deci fiind vorba de un angajament, el trebuie dus la bun sfârşit astfel încât angajamentele care ţin de Planul Fiscal şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să poată să fie îndeplinite.

În ceea ce priveşte celelalte măsuri care vin tot pe linia gestionării eficiente a deficitului bugetar, pentru ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli, aceste tipuri de măsuri sunt complementare. Nu ştiu în ce măsură Comisia ar putea fi deschisă să accepte o aşa-zisă compensare cu ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli.

Ele sunt binevenite şi prioritare pentru că obiectivul pe care îl urmăreşte Guvernul este cel de a utiliza eficient fondurile publice pe care le are alocate şi din acest punct de vedere orice măsură pe care o luăm pe linia reducerii de cheltuieli înseamnă un spaţiu bugetar care s-a creat din perspectiva deficitului bugetar, dar discutăm şi de o gestionare eficientă a fondurilor, care a rămas o prioritate, aşa după cum se poate observa şi în spaţiul public. Una peste alta, ca să răspund la întrebare, sunt două aspecte diferite”, a declarat Marcel Boloş, citat de News.ro.

El a subliniat că reforma fiscală la care România s-a angajat ”spune foarte clar impactul bugetar pe care trebuie să-l avem prin măsurile fiscale, pe de o parte, şi pe de altă parte dacă Guvernul şi noua coaliţie va stabili componenta de reducere de cheltuieli, aceasta este binevenită şi va duce la o consolidare fiscal-bugetară într-un termen rezonabil încât să intrăm în zona de respectare a prevederilor tratatului de la Maastricht”.

Măsuri pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, o hotărâre prin care se stabileşte că limita pentru care se poate acorda prefinanţare în tranşe în cadrul proiectelor europene derulate prin programe din Politica de Coeziune creşte de la maximum 10 la maximum 30 de procente.

România are la dispoziţie, în cadrul acestui tip de proiecte, 44 de miliarde de euro, dintre care 14 miliarde reprezintă cofinanţare. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunţat că România va încasa, cel mai probabil luna viitoare, 1,8 miliarde de euro în cadrul acestor programe, în baza aplicaţiilor trimise recent către forurile europene.

”Au fost făcute modificări tehnice ale normelor de gestionare a fondurilor europene pentru o mai bună absorbţie, mai exact, prin Hotărâre, Guvernul a stabilit că limita pentru care se poate acorda prefinanţarea în tranşe va creşte de la maximum 10% la cel mult 30% din valoarea eligibilă a contractului de finanţare pentru proiecte finanţate în perioada de programare 2021-2027 din fondurile alocate ţării noastre. Din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European+, Fondul pentru o Tranziţie Justă”, a anunţat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a explicat că România are alocată suma de 30 de miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada 2021-2027, iar la această sumă România trebuie să adauge cofinanţare în cuantum total de 14 miliarde de euro.

”Bugetul total de gestionat este de 44 de miliarde de euro. Aceşti bani trebuie să îi cheltuim până pe 31 decembrie 2029, sunt complementari cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi de acea rămâne o prioritate, alături de PNRR, absorbţia acestei sume consistente pentru dezvoltarea şi modernizarea României”, a afirmat Marcel Boloş.

El a anunţat că România a trimis, luna aceasta, pentru proiecte din cadrul Politicii de Coeziune, aplicaţii de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro, iar autorităţile se aşteaptă ca banii să fie încasaţi cel mai probabil în cursul lunii iunie.

Boloş a susţinut că absorbţia banilor europeni ”a rămas o prioritate pentru guvernul interimar şi pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României pe termen lung”.