Premierul Marcel Ciolacu a făcut, miercuri, 18 decembrie, bilanţul guvernării, menţionând că activitatea Executivului nu a fost una uşoară, dar, în ciuda tuturor problemelor apărute, „nicio secundă” nu s-a îndepărtat de la obiectivele iniţiale şi „şi-a făcut treaba” arată Agerpres.
„Am decis să fac un scurt bilanţ al acestei guvernări, pentru că astăzi am avut ultima şedinţă de Guvern cu puteri depline, urmând ca, odată cu instalarea noului Parlament, acest Guvern să devină unul interimar”, a declarat Ciolacu, la Palatul Victoria.
El a afirmat că prima promisiune făcută şi îndeplinită a vizat sporirea puterii de cumpărare prin creşterea veniturilor şi reducerea inflaţiei. „Mi-am respectat promisiunea. Împreună cu BNR, am redus inflaţia la jumătate, de la 10,3% în iunie 2023 la 5,1% în prezent”, a adăugat prim-ministrul, care a evidenţiat şi creşterea câştigului salarial mediu net la peste 1.000 de euro.
„Am promis că depăşim 1.000 euro la câştigul salarial mediu net. În prezent, am ajuns la 1.059 euro, plus 15% faţă de câştigul mediu net în iunie 2023. Dând la o parte inflaţia din această perioadă de 7%, avem o creştere a puterii de cumpărare a câştigului salarial de 8% – cea mai mare din ultimii cinci ani. Am promis că depăşim 500 de euro la pensia medie. În prezent, a ajuns la 562 euro. În 2024, ca urmare a creşterii pensiilor cu 13,8% şi a recalculării, am avut o creştere a puterii de cumpărare a pensionarilor cu pensii medii de 33 – 35%. Şi în acest caz este cea mai mare creştere a pensiilor din ultimii 15 ani!”, a susţinut Marcel Ciolacu.
Potrivit acestuia, în mandatul actualei guvernări, efectivul salariaţilor a ajuns la „un record” de 5.171.000.
„Ultimele date oficiale arată că, în iulie 2024, pentru prima dată în România, peste 1,5 milioane de contracte de muncă au un venit net de peste 1.000 euro, cu 500.000 mai multe faţă de iunie 2023, când am preluat mandatul”, a transmis premierul.
El a evidenţiat şi creşterea „semnificativă” a nivelului investiţiilor publice, remarcând proiectele de infrastructură rutieră.
„A treia prioritate majoră a vizat schimbarea paradigmei prin introducerea unui model economic bazat pe investiţii şi am reuşit. Investiţiile publice au depăşit 100 miliarde lei în 2023 şi ajung la 120 miliarde lei în 2024. Faţă de cele 73 miliarde lei din 2022, înseamnă plus 47 miliarde lei, adică plus 65%. Mai mult, în premieră, am reuşit absorbţia integrală a banilor europeni pe cadrul financiar 2014 – 2020, mai precis 99,2% grad de absorbţie.
A patra prioritate a vizat infrastructura rutieră şi, aşa cum aţi văzut cu toţii, acest Guvern a avut cel mai bun ritm din istorie la construcţia drumurilor de mare viteză. De la preluarea guvernării am finalizat aproape 235 de kilometri. Am ajuns la un buget pe infrastructură de aproximativ 6 miliarde de euro anual, care include şi partea de fonduri europene şi cofinanţarea din partea bugetului de stat”, a explicat Ciolacu.
Şeful Executivului a menţionat, totodată, plafonarea preţului la energie şi gaze, măsură prin care s-a urmărit creşterea nivelului de trai al populaţiei.
„Am stopat triplarea facturilor la energie pentru populaţie şi companii prin plafonarea preţului la energie şi gaze. Faţă de acum un an, preţurile la gaze sunt mai mici cu 10%, iar la energie electrică cu 1,3%. Am ajutat astfel 38% dintre gospodăriile din România – 2,7 milioane gospodării – şi 40% dintre firmele din România”, a susţinut Marcel Ciolacu.
Conform acestuia, o altă prioritate a Guvernului a fost creşterea producţiei industriale. „Prin schemele de susţinere a companiilor româneşti şi de reindustrializare a economiei, am ajutat, în mod concret, producătorii români. Datele INS arată că, pe primele 11 luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 5,3%. Comenzile noi din industria prelucrătoare, unde avem, de asemenea, o schemă de sprijin dedicată, au crescut în aceeaşi perioadă cu 2,3%”, a mai transmis prim-ministrul.
Premierul a evidenţiat, de asemenea, integrarea deplină a României în Spaţiul Schengen, arătând că acest obiectiv a fost realizat „printr-o strategie diplomatică diferită de cea abordată de Guvernele anterioare”.
„În paralel cu priorităţile asumate, alături de colegii mei, am fost pompierii de serviciu pentru multe dintre problemele lăsate nerezolvate în toţi anii de dinaintea noastră. Nu ştiu în ce măsură am reuşit să rezolvăm chiar totul, dar vă pot spune că am făcut tot ce a ţinut de noi pentru a pune lucrurile pe făgaşul lor normal”, a mai declarat Ciolacu.
El a spus că, „în ciuda tuturor problemelor apărute, nicio secundă acest Guvern nu s-a îndepărtat de la obiectivele iniţiale”.
„Astăzi, la final, vă pot spune că sunt mândru că am putut contribui, într-o mică măsură, la ceea ce este România acum. O putere economică regională, cu un Produs Intern Brut ce depăşeşte anul acesta 355 miliarde euro. La PIB pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare, România a egalat Polonia şi este peste Ungaria, Slovacia, Croaţia, Grecia, Letonia şi Bulgaria. Suntem acum la 80% din media UE. Toate aceste date oficiale şi confirmate de organisme internaţionale ne arată că acest Guvern şi-a făcut treaba. Îmi doresc din tot sufletul ca următorul Guvern, oricare ar fi el, să ducă mai departe proiectele iniţiate şi să continue creşterea economiei româneşti şi a nivelului de trai al românilor, pentru că, într-adevăr, mai sunt încă multe lucruri de făcut”, a completat premierul Ciolacu.