Măsură inedită în guvernul propus de Mureșan. România ar putea avea un ghişeu unic pentru emiterea avizelor şi autorizaţiilor necesare investiţiilor
Programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureşan include măsuri pentru debirocratizarea investiţiilor, printre care implementarea unui ghişeu unic şi stabilirea unor termene maxime pentru emiterea avizelor şi autorizaţiilor necesare.
România ar putea avea un ghişeu unic pentru emiterea avizelor şi autorizaţiilor necesare investiţiilor
În ceea ce priveşte ajutoarele de stat, programul prevede realizarea, în termen de şase luni, a unui inventar complet al tuturor schemelor de ajutor de stat şi de minimis, indiferent de autoritatea emitentă. Acest inventar va include detalii despre bugetul angajat, beneficiari şi rezultatele obţinute.
De asemenea, inventarul va fi publicat integral prin extinderea registrului RegAS, care va trece de la o simplă evidenţă a plăţilor la o evidenţă a rezultatelor economice, oferind astfel o transparenţă sporită.
„Mai puţine scheme, o singură structură şi un singur criteriu: banii publici merg către companiile care exportă, înlocuiesc importuri sau urcă în lanţurile de valoare europene, iar din firmele româneşti care cresc facem campioni regionali”, se menţionează în documentul citat.
Aceasta presupune cartografierea şi transparentizarea tuturor fondurilor guvernamentale acordate mediului privat pentru a monitoriza eficienţa cheltuirii banului public.
Consiliul Concurenţei şi ministerele de resort vor realiza inventarul şi vor moderniza registrul RegAS pentru publicarea datelor.
Se intenţionează înfiinţarea unei singure structuri pentru ajutoarele de stat, care elaborează, administrează şi monitorizează toate schemele naţionale. Ministerele propun politica sau avizează propunerile de scheme în cadrul unui comitet interministerial, sub coordonarea prim-ministrului, şi nu mai administrează direct bugete.
Consiliul Concurenţei îşi păstrează rolul de avizare şi de contact cu Comisia Europeană
Se mizează pe concentrarea pe 5-7 ecosisteme prioritare din Strategia Naţională de Politici Industriale: echipamente pentru energie (baterii, panouri, transformatoare, stocare), industria de apărare şi producţia duală, procesarea agroalimentară, materii prime critice şi metalurgie decarbonizată, componente auto, tehnologia informaţiei, inteligenţă artificială şi centre de date. Minimum 70% din bugetul alocat ajutoarelor de stat trebuie direcţionat exclusiv către aceste ecosisteme.
Fiecare ajutor de stat este condiţionat de indicatori de rezultat clar stabiliţi (locuri de muncă menţinute timp de cinci ani, volum de export generat, creşterea cifrei de afaceri, integrarea în lanţuri internaţionale de furnizare etc.), cu clauză de recuperare la nerealizare şi interdicţie de relocare a activităţii în perioada de menţinere.
Guvernul intenţionează să promoveze Programul „Campioni regionali” dedicat companiilor româneşti de talie medie şi mare care se extind în Europa Centrală şi de Sud-Est, prin facilitarea creditelor şi garanţiilor de export prin Exim Banca Românească şi cofinanţare pentru achiziţii transfrontaliere.
Cel puţin zece companii româneşti vor fi sprijinite anual în achiziţii externe sau extindere teritorială
Se propune, totodată, continuarea compensării costurilor indirecte de emisii şi a schemelor de decarbonizare, strict condiţionate de planuri de eficienţă energetică şi electrificare.
Companiile de stat nu vor primi ajutor pentru acoperirea pierderilor operaţionale: subvenţiile de exploatare se acordă exclusiv prin contracte de serviciu public cu costuri comparate la nivel european, iar ajutorul de salvare se acordă o singură dată, pe baza unui plan de restructurare bancabil şi aprobat.
Se intenţionează şi publicarea unui raport anual de către structura unică privind toate ajutoarele acordate, care să includă costul pe loc de muncă creat şi volumul de export generat, alături de o evaluare independentă realizată la fiecare trei ani pentru fiecare schemă.
