Milioane de români trăiesc în sărăcie relativă. Cifre oficiale de la INS
Institutul Național de Statistică a centralizat datele privind numărul de români care trăiesc în sărăcie relativă. Cifrele sunt îngrijorătoare, mai ales în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi al tinerilor de 18-24 ani.
Milioane de români trăiesc în sărăcie relativă
Rata sărăciei relative a fost, în anul 2024, de 19%, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate fiind de 3.595.000 persoane, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică și citate de Agerpres.
Potrivit INS, rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) în totalul populaţiei.
“Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber.
Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative a fost în anul 2024 de 19%. În valori absolute, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate a fost de 3.595.000 persoane”, se arată în publicaţia INS “Dimensiuni ale incluziunii sociale în România, în anul 2024”.
Cei mai afectați de sărăcie
Anul trecut, în România, aproape unul din cinci locuitori trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor decât al bărbaţilor, diferenţa fiind însă de doar 0,1 puncte procentuale (19% faţă de 18,9%).
INS subliniază că riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune şi, evident, de veniturile obţinute.
Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei se întâlneşte în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi al tinerilor de 18-24 ani. Astfel, în anul 2024 ponderea copiilor în vârstă de până la 18 ani, aflaţi în risc de sărăcie, a fost de 26,2%, iar dintre tinerii de 18-24 ani, 22,2% s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.
Sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. În anul 2024, rata sărăciei a fost de 8 ori mai mare în regiunea Sud-Vest Oltenia decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (29,8%), Sud-Est (26,8%) şi Nord-Est (26,4%), iar cea mai mică în Bucureşti-Ilfov (3,7%).
Publicaţia INS mai arată că, anul trecut, cei mai săraci (adică acele persoane care au un venit de până la 40% din valoarea medianei distribuţiei veniturilor disponibile pe adult-echivalent) reprezintă aproape două cincimi din numărul total al persoanelor considerate sărace la nivelul pragului “standard” de 60%.
“Acesta poate conduce la concluzia că sărăcia în România este foarte profundă, multe persoane având şanse reduse de a se desprinde din această situaţie într-un timp scurt”, subliniază sursa citată.
