Ministerul Finanțelor, anunț privind starea economică a României: Deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm redus de 3,4%

Ministerul Finanţelor transmite, luni, rezultatele la zi cu privire la procesul de corecţie şi stabilizare macroeconomică a țării. Oficialii precizează că deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm redus – 3,4%, faţă de 34,4% în 2024.

„Rezultatele obţinute în ultimele luni arată că măsurile de corecţie încep să producă efecte şi că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante – reducerea deficitului, revenirea investiţiilor şi stabilizarea dezechilibrelor externe – însă aceste câştiguri rămân sensibile la evoluţiile interne. Menţinerea unui cadru stabil şi predictibil este esenţială pentru a consolida aceste rezultate şi pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine”, spune ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, lansând însă și un avertisment înaintea moțiunii de cenzură de marți.

Anunț privind starea economică a României de la Ministerul Finanțelor

În același timp, deficitul comercial de bunuri a început să se corecteze uşor, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. În plus, potrivit datelor transmise de minister, fluxurile de investiţii au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro.

„Datele arată că România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024-2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe şi revenirea încrederii investitorilor”, susţin, luni, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Astfel, deficitul de cont curent – un indicator esenţial, care arată diferenţa dintre cât produce şi cât consumă economia – a continuat să crească, însă într-un ritm semnificativ mai redus.

„Dacă în anul 2024 acesta a crescut cu 34,4%, în 2025 majorarea s-a limitat la doar 3,4%, semnalând o temperare clară a dezechilibrelor. În paralel, deficitul comercial de bunuri (diferenţa dintre importuri şi exporturi) a început să se corecteze uşor, înregistrând o scădere de 1,4% în 2025, după o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. Această evoluţie marchează primele semne de reechilibrare, după o perioadă în care importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile”, se mai arată în comunicatul citat.

Potrivit acestuia, „aceste corecţii sunt direct corelate cu procesul de consolidare fiscal-bugetară şi de moderarea graduală a consumului intern”.

„În anii anteriori, deficitele bugetare ridicate au alimentat puternic cererea, ceea ce a dus la creşterea importurilor şi la accentuarea dezechilibrelor externe. Pe măsură ce politica fiscală devine mai prudentă, presiunile asupra consumului şi importurilor se reduc”, arată reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Revin investiţiile străine directe

Potrivit datelor transmise de oficialii Ministerului Finanţelor, un semnal important al îmbunătăţirii percepţiei economiei româneşti este revenirea investiţiilor străine directe.

„După scăderi succesive de aproximativ 36% în 2023 şi 17% în 2024, fluxurile de investiţii au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro. Această evoluţie reflectă încrederea crescută a investitorilor în direcţia de stabilizare macroeconomică, susţinută de consolidarea fiscală, reducerea riscurilor privind sustenabilitatea deficitului şi menţinerea investiţiilor publice şi europene la un nivel ridicat”, precizează Ministerul Economiei în informare.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor vorbesc despre „o economie care începe să consume mai aproape de cât produce, să depindă mai puţin de finanţarea externă şi să recâştige încrederea investitorilor internaţionali”.

„Această ajustare are loc fără o comprimare severă a economiei şi fără oprirea investiţiilor. Modelul de creştere se mută gradual de la consum alimentat de deficit către investiţii, producţie şi absorbţia fondurilor europene – o schimbare esenţială pentru o corecţie sustenabilă”, se mai arată în comunicat.

Pentru prima dată, se înregistrează o corecţie nominală a cheltuielilor de personal, arată MF

„După o perioadă îndelungată în care cheltuielile permanente ale statului au crescut accelerat, anul 2026 marchează un moment de inflexiune. Pentru prima dată, se înregistrează o corecţie nominală a cheltuielilor de personal şi o stabilizare a ritmului de creştere a cheltuielilor rigide ale statului”, se mai arată în informare. 

Această ajustare este necesară pentru refacerea echilibrelor bugetare, reducerea presiunii asupra deficitului şi utilizarea mai responsabilă a resurselor publice, mai arată Ministerul Finanțelor.

„Reforma administraţiei publice rămâne o prioritate, cu obiectivul de a construi un stat mai eficient, mai suplu şi mai capabil să ofere servicii publice de calitate. România a funcţionat mai mulţi ani pe un model nesustenabil, caracterizat prin creşterea rapidă a cheltuielilor permanente, deficite în expansiune şi împrumuturi costisitoare utilizate în principal pentru consum. Acest model a contribuit la adâncirea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, o parte semnificativă din resurse fiind direcţionată către importuri, în loc să susţină dezvoltarea internă”, se mai arată în comunicatul de presă.

Oficialii ministerului avertizează că „procesul de ajustare macroeconomică implică măsuri graduale şi coerente, orientate către consolidarea fiscală, creşterea eficienţei cheltuielilor publice şi susţinerea investiţiilor, în vederea asigurării unor echilibre sustenabile pe termen mediu şi lung”.

Avertismentul lui Nazare

De asemenea, astăzi, inistrul Finanţelor, Alexandru Nazare, avertizează că România este în această săptămână într-un „echilibru fragil”, în „contextul politic actual” şi consideră că direcţia ultimelor 10 luni poate fi „consolidată sau serios erodată” într-un interval de doar 24–72 de ore.

„Un moment important pentru traiectoria economică a României. Evoluţiile interne din această săptămână influenţează direct economia, pieţele şi nivelul de trai al populaţiei. Un punct de inflexiune şi o săptămână care marchează un moment de echilibru fragil pentru România, în contextul politic actual”, atrage atenţia luni, într-o postare pe Facebook, ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, direcţia „ultimelor 10 luni” poate fi „consolidată” sau „serios erodată” în această săptămână.

„Direcţia ultimelor 10 luni – de corecţie şi stabilizare economică – poate fi consolidată sau poate fi serios erodată într-un interval de doar 24-72 de ore în zilele următoare”, avertizează ministrul Finanţelor, remarcând „noile progrese economice importante”, obţinute cu „efort semnificativ” în ultimele luni de guvernul Ilie Bolojan.

Astfel, Nazare menţionează, printre altele, reducerea deficitului bugetar de la 2,28% din PIB la 1,03% în doar un an, cu o scădere nominală de peste 22 miliarde lei în primul trimestru, creşterea veniturilor statului cu 12,3%, reflectând o colectare mai bună şi o economie mai stabilă şi scăderea cheltuielilor publice cu 2,8%, marcând prima corecţie reală a cheltuielilor rigide ale statului.

„Deficitul de cont curent – indicatorul care arată diferenţa între cât produce şi cât consumă economia, respectiv dependenţa României de finanţare externă şi importuri – a încetinit puternic, de la +34,4% (2024) la doar +3,4% (2025), semn al reechilibrării externe. Deficitul comercial – diferenţa dintre importuri şi exporturi, adică măsura în care economia consumă din exterior mai mult decât produce intern – s-a îmbunătăţit, investiţiile străine directe au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro, semn clar de revenire a încrederii investitorilor. Este o inversare radicală de trend şi arată că România redevine atractivă pentru capitalul internaţional, într-un context de stabilizare macroeconomică şi reducere a riscurilor fiscale. Investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu 12,7%, susţinând dezvoltarea fără presiune suplimentară pe bugetul de stat”, explică ministrul Finanţelor.