Ministrul Adrian Câciu a anunțat că cererea de plată 3 din PNRR nu este blocată, după informațiile apărute în presă: „Suntem în dialog constant cu reprezentanții CE”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis, miercuri seară, că cererea de plată 3 din PNRR nu este blocată, iar autorităţile din România sunt în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor. Reacția a venit după ce o serie de surse guvernamentale, citate de G4media.ro, au transmis că ar exista un blocaj din cauza companiilor de stat, inclusiv al RAAPPS, cât și al numirilor din companiile de energie.

Ministrul Adrian Câciu a anunțat că cererea de plată 3 din PNRR nu este blocată, după informațiile apărute în presă: „Suntem în dialog constant cu reprezentanţii CE”

”Cererea de plată 3 nu este blocată. Suntem în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene, aşa cum am fost la fiecare cerere de plată şi cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor din PNRR. Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informaţii şi stadiul jaloanelor. Ne aşteptăm la finalizarea cu succes a procesului şi intrarea banilor în bugetul ţării”, a transmis, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

Conform unor surse guvernamentale citate de G4Media, Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro.

Cele mai mari probleme ar fi cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituţia care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi şi cu numirile la vârful companiilor din energie, dar şi cu noii şefi ai AMEPIP, super-agenţia care controlează firmele de stat.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis, în 15 decembrie 2023, Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce înseamnă o finanţare netă de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România.

A treia cerere de plată valorează 2,7 miliarde de euro

Cea de-a treia cerere de plată, potrivit planului ajustat, are o valoare totală de 2.669.705.062 EUR (1.858.678.580 EUR sub formă de granturi şi 811.026.482 EUR sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.

Printre cele mai relevante reforme şi investiţii cu impact socio-economic aferente celei de-a treia cereri de plată, se numără:

• Adoptarea Strategiei forestiere naţionale 2020-2030 (Jalonul 22)
• Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare (Jalonul 72)
• Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea şi securitatea cibernetică a României (Jalonul 151)
• Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (Jalonul 215)
• 450.000 case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (Jalonul 221)
• Intrarea în vigoare a legii „Licenţei industriale unice” (Jalonul 243)
• Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public (achiziţionarea de vehicule nepoluante) (Jalon 294)
• Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ şi de instituire a unor consorţii administrative în unităţile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcţionale (Jalon 310)
• Intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a VMI (Jalon 384)
• Modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală (Jalon 424)
• Intrarea în vigoare a legislaţiei privind dialogul social, care să prevadă un dialog social şi negocieri colective semnificative şi oportune, în conformitate cu recomandările OIM (Jalon 449)
• Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier (Jalon 489).

România a încasat peste 9 miliarde de euro până acum

MIPE precizează că sumele aferente cererii de plată nr.3 se vor adăuga sumei de 9,1 miliarde euro încasată pe PNRR până în prezent de România, reprezentând pre-finanţarea în procent de 13% cu o valoare de 3,79 miliarde euro, cererea de plată numărul 1 cu o valoare de 2,56 miliarde euro şi cererea de plată numărul 2 cu o valoare de 2,75 miliarde euro.

Odată finalizată procedura de plată pentru cererea de plată nr.3 România urmează să transmită cea de-a patra cerere de plată în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro aferentă îndeplinirii a 46 de ţinte şi jaloane.

Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR, arată G4media

Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.

Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat. Săptămâna viitoare va avea loc o discuție decisivă la București.

Termenul până la care Comisia Europeană ar fi trebuit să aprobe cererea trei, trimisă de guvernul României în 15 decembrie, e 16 martie, când se scurg cele două luni regulamentare, plus o lună cerută de guvern. O situație similară s-a înregistrat și cu cererea doi de plată, rambursată parțial de Comisia Europeană la nouă luni după depunere, întârziere provocată de neîndeplinirea unor jaloane și ținte.

Săptămâna viitoare va avea loc la București o întâlnire între delegația Comisiei Europene, condusă de Celine Gauer, și o delegație a guvernului, pentru a discuta jaloanele și țintele pe care Comisia Europeană nu le consideră îndeplinite, potrivit surselor G4Media.

Care ar fi principalele probleme din cererea de plată din PNRR

Principalele probleme reclamate de Comisia Europeană, potrivit surselor G4Media, sunt:

1. Exceptarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat (RAAPPS) de la regulile de transparență pe care trebuie să le respecte toate companiile și regiile autonome cu capital majoritar de stat.

Comisia Europeană consideră că guvernul nu a explicat de ce RAAPPS trebuie să fie exceptată de la regulile aplicate celorlalte companii și regii cu capital de stat, mai precis de ce numirile la conducere nu sunt transparente, iar activitatea e secretizată. Reamintim că a secretizat contractul de refacere a unei vile din centrul Bucureștiului, despre care G4Media și Recorder au scris că va fi reședința lui Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.

2. Numirea șefilor AMEPIP, super-agenția guvernamentală care gestionează toate companiile de stat

Comisia Euroepană consideră că că procesul de selecție a șefilor AMEPIP nu respectă criteriile de transparență asumate de guvern. De asemenea, agenția nu este operativă, cu doar 24 din cele 88 de posturi ocupate.

În plus, Comisia Europeană are semne de întrebare legate de calendarul anunțului de recrutare a conducerii AMEPIP, de certificatul de limbi străine ale celor doi vicepreședinți.

3. Scăderea pragului la microîntreprinderi

Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.

Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.

4. Numirile la șefia companiilor de stat din Energie

Comisia Europeană a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.

În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.