Ministrul Apărării explică de ce nu a fost doborâtă drona căzută la Galați. Declarațiile momentului în România

Ministrul Apărării Radu Miruță, explicație șocantă – de ce nu a fost doborâtă drona căzută la Galați.  „Până acum nu au fost indicii pentru o astfel de evoluție în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte”.

Ministrul Apărării explică de ce nu a fost doborâtă drona căzută la Galați

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat de ce nu a fost doborâtă drona căzută la Galați. De asemenea, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.

Fragmente de dronă au căzut în Galaţi, iar anexa unei gospodării şi un stâlp de electricitate au fost avariate sâmbătă noaptea, în urma unor noi atacuri cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, anunţă MApN.

Explicația ministrului Radu Miruță

„Războiul declanșat de Federația Rusă, chiar la granița noastră, este cât se poate de real. Este un război dur, cu consecințe dramatice pentru vieți omenești și cu efecte care, din păcate, ajung uneori să fie resimțite și pe teritoriul României, deși nu suntem parte a conflictului.

Noaptea trecută, locuitorii din Galați au trăit o astfel de situație, din păcate, și înțeleg perfect temerile oamenilor din zonă. În urma unui atac intens asupra infrastructurii din Ucraina din zona Reni, fragmente dintr-o dronă de fabricație rusească au ajuns și pe teritoriul României.

După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național.

Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spațiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus.

Pentru zborul unor obiecte mici altitudini foarte joase, in zone cu relief care limitează capacitățile radar, sunt dezvoltate și integrate în sistemul național de monitorizare radar soluții „mobile”, locale. Dar da… numărul acestora este unul limitat și specialiștii militari le concentrează acolo unde riscurile sunt mai mari. Din evoluția atacurilor rusești în Ucraina aproape de granița României, până acum nu au fost indicii pentru o astfel de evoluție în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte.

În fiecare lună, MApN dezvolta soluții noi, fie prin achiziții de capabilități, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente. Astfel, militarii Armatei Române acoperă în permanență riscuri care înainte erau neadresate.

După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.

„Lucrurile trebuie înțelese corect”

Este important ca lucrurile să fie înțelese corect: nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă rezultate în urma unor atacuri masive, derulate in orice condiții de relief, la altitudini mici.

Dacă capabilitățile de apărare antiaeriană gândite și incluse în programul SAFE erau ieri în inventarul Armatei Române, chiar și în scenariul specific zborului printr-o anumită zonă de relief, la altitudine mică, de azi-noapte, cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată și interceptată.

În cadrul MApN, împreună cu aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană, lucrăm în fiecare zi pentru a anticipa și gestiona inclusiv cele mai puțin probabile scenarii de risc. Protejarea populației și a vieților omenești rămâne prioritatea noastră absolută.

Sunt în contact permanent cu colega mea, ministrul Afacerilor Externe, pentru ca Federația Rusă să primească un mesaj ferm în urma incidentului de noaptea trecută”, a spus Radu Miruță, pe Facebook.