Ministrul Educației prezintă „Raportul de diagnostic” pentru învățământ. Analfabetismul funcțional, creștere 500% în 30 de ani
Ministrul Daniel David prezintă luni, 19 mai, la o zi după ce Nicușor Dan a fost ales președinte, „Raportul de diagnostic al educaţiei şi cercetării din România”, arată un comunicat oficial. Un studiu recent arată că Analfabetismul funcțional a crescut cu 500% în 30 de ani în România.
Ministrul Daniel David va prezenta luni „Raportul de diagnostic al educaţiei şi cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu”.
Ministrul Educației prezintă „Raportul de diagnostic” pentru învățământ. Analfabetismul funcțional, creștere 500% în 30 de ani
Conferinţa de presă pentru prezentarea raportului este programată pentru luni, ora 15:00, la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
„Raportul de diagnostic al educaţiei şi cercetării din România. Realizările prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)” va fi urmat, în cursul acestei săptămâni, de o dezbatere despre viziune şi strategie, fiind invitaţi să participe specialişti şi reprezentanţi ai sistemului educaţional şi de cercetare.
„Raportul QX” va fi coordonat cu „Raportul de ţară” (Education & Skills) al OCDE, care va fi făcut public pe data de 27 mai, în Aula Academiei Române.
„Paşi decisivi şi necesari” în direcţia unor reforme „reale”
Conform reprezentanţilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, aceste demersuri reprezintă „paşi decisivi şi necesari” în direcţia unor reforme „reale”, fundamentate ştiinţific, în educaţie şi cercetare – o platformă „riguroasă” pentru politici publice „coerente şi bine ancorate în realitatea sistemului”.
„Angajamentul meu iniţial a fost complicat de apariţia unei crize economico-financiare, suprapusă peste cea politică, astfel încât reformele asumate pe termen scurt au fost constrânse şi economico-financiar. Raportul QX are o parte de diagnostic, care se bazează pe date, unde nu mă aştept la puncte de vedere foarte diferite între cei care se pricep şi analizează serios domeniile educaţiei şi cercetării”, afirma ministrul Educaţiei, săptămâna trecută, potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit acestuia, Raportul QX are şi o parte de propuneri de reforme – „unele ghidate de date”, altele de bune practici europene/internaţionale, iar altele reprezentând analize reflexive.
Daniel David susţine că reformele propuse nu sunt „ghidate ideologic”, putând constitui arhitectura relativ stabilă a sistemelor româneşti de educaţie şi cercetare pe termen lung, însă pot fi „colorate” în ideologii de stânga/centru/dreapta, în funcţie în diversele programe de guvernare.
„Raportul se numeşte „QX” pentru că ţinteşte să propună un sistem de educaţie-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), ţara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului”, explică Daniel David.
Creștere cu 500% a analfabetismului funcțional în România, în 30 de ani
Un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației în 1994 arăta că, la momentul respectiv, analfabetismul funcțional afecta 10% din elevi care absolveau clasa a VIII-a în acel an.
În 2024, acest indicator spunea că analfabetismul funcțional afectează între 40% și 50% dintre elevii care termină gimnaziul. Asta înseamnă o creștere cu 400%-500% față de anul 1994.
Pe componente, situația arată cel puțin la fel de rău, Peste o treime dintre elevii români suferă de analfabetism numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, arăta în februarie anul curent primul Raport Național privind Alfabetizarea Numerică.
Aproape 50% dintre elevii români de liceu suferă de analfabetism numeric Analfabetismul numeric crește de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale. Elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu un procentaj de 58,16%, comparativ cu elevii din urbanul mare, unde se înregistrează cele mai scăzute niveluri, la o medie de 22,23%.
Elevii din categoria cu cel mai crescut statut socio-economic prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric. În mod corespunzător, ce elevii cu cel mai scăzut statut socio-economic au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferențe marcante între extreme.
