Mircea Geoană, discurs cu iz prezidențiabil la conferința anuală a Asociației Proiectul România 2030: „Avem politicieni, dar nu avem inteligență politică” | VIDEO

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a avut joi, 19 octombrie, un discurs puternic, de aproape o oră, cu iz prezidențial, , la Conferinţa anuală a Asociaţiei Proiectul România 2030. Acesta spune că România se află în cel mai bun moment al istoriei, „sigură şi protejată dinspre exterior, dar şi mai vulnerabilă decât oricând în interior”, însă atrage atenția că „avem politicieni, dar nu avem inteligență politică”.

„Lumea se schimbă mai profund decât oricând altcândva în istorie. Nu doar geopolitică și revoluțiile tehnologice și științifice, dar și modelele și teoriile economice care susțin fundația modului de organizare a societăților noastre. Și, pentru că lumea se schimbă, este firesc să căutăm o nouă paradigmă care să învețe din lecțiile crizelor repetate și să ne pregătească pentru șocurile viitoare”, și-a început discursul Mircea Geoană în fața a aproape 200 de oameni.

Secretarul general adjunct al NATO a prezentat modelul statului „care merge”. Fostul candidat la prezidențiale s-a adresat publicului, la un eveniment organizat de Asociația România 2030, un think-tank, care construiește „o viziune pe termen lung și politici care să servească interesul nostru”. Acesta a vorbit despre „dictatura mediocrității și politizarea dusă la extrem”.

„Pentru România, istoric ţara formelor fără fond, această schimbare de paradigmă şi adaptarea la nouă realitate politică şi economică globală va fi extrem de complicată. Dictatura mediocrităţii şi politizarea dusă la extrem a instituţiilor statului face că factorul politic să nu poată opera cu fenomene atât de complexe. Iar modelul existent este el însuşi greu de desluşit şi cu atât mai greu de transformat. S-au aruncat cu furca instituţii şi politici profund neo-liberale (privatizare, dereglementare, un rol redus al statului în economie, taxarea redusă a capitalului) cu o spoială de stat social, în care educaţia şi sănătatea, pensiile şi ajutoarele sociale vin, cel puţin pe hârtie, din zona Statului Providenţă. Am vorbit în mod repetat de paradoxul românesc în care ţara se află în cel mai bun moment al istoriei, sigură şi protejată dinspre exterior, dar şi mai vulnerabilă decât oricând în interior”, a afirmat Geoană.

Mircea Geoană consideră că acesta este un paradox, „pentru că potenţialul strategic al României nu a fost niciodată mai mare şi niciodată mai mare incapacitatea de a transforma această valenţă strategică excepţională în dividende economice şi de dezvoltare”.

„O economie competitivă merge mână în mână şi se potenţează reciproc cu un contract social generos. Investiţia în educaţie, sănătate, infrastructuri şi inovare nu sunt simple cheltuieli bugetare, ci catalizatorii şi indicatorii succesului oricărei naţiuni. Nu nivelul taxelor este cel care reflectă un anume contract social, ci importanţa şi calitatea acestor politici şi servicii publice, reflectate ca norme şi valori în societate”, a completat Geoană.

Calitatea politică a românilor

El a vorbit despre capacitatea politică a românilor.

„Avem potenţial, cum s-ar spune, dar n-avem relevanţă. Avem geografie, dar n-avem economie pe măsură. Avem resurse naturale, dar ne-am risipit resursa umană. Avem politicieni, dar nu avem inteligenţă politică”, a spus secretarul general adjunct al NATO.

El a apreciat că „România s-a afundat într-o criză de inteligenţă naţională, de leadership, de educaţie politică”.

„Anvergura ei a stagnat atât la nivel de stat, cât şi la nivel de societate. Ţara pare că se sufocă sub presiunea unui program de stagnare, nu de dezvoltare. Am intrat cu toţii într-o cadenţă a pasului pe loc, în care nimic nu pare să meargă. Nu există dezvoltare pentru că nu există ştiinţa de a o concepe şi implementa. Economia şi societatea sunt ţinute în loc şi trase în jos de modul de operare al clasei politice”, a spus acesta.

În opinia lui, „clasa politică trebuie să-şi revizuiască resursa umană şi acest lucru trebuie nu doar spus, ci şi asumat”.

„Nu poţi ridica o economie fără cultură, fără educaţie, fără conştiinţa valorii”, a subliniat Mircea Geoană.

„Pentru că riscăm „să devenim bătrâni, înainte de a devenim bogați” și pentru că România este, istoric, țara fără fond, trebuie să începem o dezvoltare de la „firul ierbii”.

Ce este de făcut în opinia lui Mircea Geoană

„În primul rând, de început să gândim cu capul propriu, lucid, dar ambițios la calea de urmat. Ce model economic pentru ce tip de societate ne propunem să avem? Vor continua fondurile și politicile europene să țină locul unei gândiri proprii în politica economică a țării? Vom avea nevoie, în continuare, de un profesor aspru din afară care să ne oblige să facem transformările structurale de care știm că avem nevoie, dar pe care nu ne pricepem sau nu vrem să le facem decât cu biciul de afară?”, se întreabă oficialul NATO.

Două axe strategice de urmat

Mircea Geoană propune două axe strategice de urmat, pentru a asigura „un salt istoric de dezvoltare”.

Prima dintre ele se referă la modelul economic. Printre altele, Geoană vrea ca Ministerul Dezvoltării să fie transformat ca denumire și misiune în Ministerul Coeziunii Teritoriale.

„Modelul economic de astăzi, cu 70% din PIB produs pe primele 12 mari orașe ale țării, și-a atins limita de creștere și efectul de tracțiune pentru restul țării și întreagă economie. Decalajele de dezvoltare după integrarea europeană s-au adâncit între regiunile și în interiorul regiunilor țării. O politică energică de ridicare a orașelor de talie medie, de încurajare a conturbaților urbane și a sindicatelor de comune, de agregare de investiții în comunele cu vitalitate economică pentru a iradia și către ruralul mic este singură cale ca motorul economiei să nu mai lucreze cu doar 3 cilindri, în loc de 12.

Pe scurt, asumarea unei politici de coeziune teritorială și socială accelerată este singura care poate duce România la un adevărat salt de dezvoltare. Nu prin abandonul zonelor mai sărace, ci prin implicarea acestora. Nu prin laissez-faire economic, darwinism social și clientelism degradant ca până acum, ci prin solidaritate, responsabilitate și simt comunitar”, mai spune Mircea Geoană.

A doua mare axă, în opinia fostului candidat la prezidențiale, este asumarea inovării ca principal motor de creștere și dezvoltare al societății. Este musai, în opinia lui Geoană, resuscitarea inovării „în tot ce mișcă” pentru ca România să se „autodepășească” și să intre în liga mare a economiilor de succes.

„Asumarea inovării ca politică de stat poate asigura atât susținerea politică a demersului, dar și coerența abordării. Am demonstrat că se poate atunci când guvernul a adoptat politici publice și fiscale îndrăznețe creând un sector al tehnologiei informației de peste 8% din PIB. Tot așa putem face din România o țară în care inovarea să devină chiar mai mult decât un sector dinamic al economiei, ci o stare de spirit a națiunii române”, a mai explicat acesta.

A gândi independent nu înseamnă a deveni izolaționist, mai spune liderul NATO

Modelul economic „de succes”, Mircea Geoană îi mai adaugă o tușă: independența în gândire și acțiune. Geoană s-a inspirat din motto-ul NATO, care stă scris în sala marilor decizii: Animus în Consulendo Liber – Uniți în Spirit Liber.

A gândi independent nu înseamnă a deveni izolaționist, protecționist sau să fii autist politic sau economic. Înseamnă a vedea cu limpezime care este locul tău cât mai sus în lanțurile de creare de valoare, comerț, investiții, știință și tehnologie.

Să-ți recunoști și punctele slabe – instinctul de a “fenta” regulile, slaba coeziune socială, lipsa de încredere în instituții, un stat slab – pentru a încerca să le corectezi.

Aceeași libertate în gândire și acțiune ar trebui să se regăsească și în relația cu Uniunea Europeană, în opinia sa. PNRR-ul este bun, fondurile europene sunt „element de sprijin”, spune Geoană, însă nu pot fi „un substitut al unei viziuni economice și instituționale proprii”.

În țara care pierde un milion de cetățeni la fiecare 10 ani, conform recensămintelor, riscul de a deveni bătrâni înainte să ajungem bogați este mai real decât oricând, crede Mircea Geoană.

„Dezastrul demografic, hemoragia migrației tinerilor și criza forței de muncă vor reprezenta o imensă provocare pentru noul model economic și contractul social al țării.  Acest new deal românesc va trebui să cuprindă politici de natalitate ambițioase și un plan strategic de recuperare a unei părți cât mai mari din diaspora românescă și moldovenească cu dublă cetățenie”, a mai explicat acesta.

Fostul aspirant la fotoliul de președinte a aruncat un ochi și asupra sferei politice. Are nevoie de inovare, spune răspicat Geoană, pentru că vechile ideologii stânga vs. dreapta și modelele economice derivate nu mai corespund  problemelor structurale ale țării.

Ce propune Geoană?

Să ne regăsim „adevărata busolă morală și politică”, să facem „un pact politic al partidelor” și să fim mai atenți la selecția politicienilor.

„Pendulul ideologic, astăzi în frenetică oscilație, se va opri într-o altă dimensiune, dincolo și deasupra vechii paradigme stânga – dreapta. Partidele care înțeleg acest adevăr și inovează ideologic au viitor, celelalte vor deveni fie depășite, fie simple efemeride ale votului de protest.

Pentru a înfăptui toată această listă de ambiții trebuie să ne diagnosticăm, însă, cinstit, capacitatea de acționa în sfera politică. Căci, parafrazându-l pe Caragiale, această capacitate e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”, mai transmite Mircea Geoană.

Modelul propus de Mircea Geoană are și o finalitate concretă: implementându-l, vom putea începe marșul forțat către top 10 țări în Europa și statutul de economie dezvoltată.

Concluzia discursului a fost cuprinsă într-un dicton latin: Conduc, nu mă las condus!

„După ani lungi de băltire, de tiranie a imposturii și de lipsă de direcție, mulți dintre noi se vor îndoi că vom putea reuși. Eu nu îmi pierd speranța că, împreună, vom putea să ne autodepășim și să renaștem.  Ducor, non Duco! Conduc, nu mă las condus!”, a conchis acesta.