Modificări privind organizarea expozițiilor în străinătate după furtul din Olanda. Intotero: „Invităm toți specialiștii din domeniu să vină cu propuneri”

Natalia Intotero, ministrul Culturii, a declarat vineri că nu a primit din partea autorităţilor olandeze nicio informare în legătură cu despăgubirile României ca urmare a furtului artefactelor din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României şi va anunţa modificări pentru organizarea expoziţiilor în străinătate.

Modificări privind organizarea expozițiilor în străinătate. Intotero: „Invităm toți specialiștii din domeniu să vină cu propuneri”

„Nu am primit nici o informare din partea autorităţilor olandeze şi nu s-a primit nici la nivelul celulei de criză, care, în momentul de faţă, coordonează activitatea ministerelor din România, care sunt implicate pentru a sprijini derularea anchetei de pe teritoriul olandez”, a declarat Natalia Intotero la B1.

Intotero a precizat, în cadrul emisiunii Talk B1, că va propune modificarea condiţiilor de organizare a expoziţiilor în străinătate.

„Vom ieşi astăzi cu o propunere de modificare a acestor condiţii, prin Hotărâre de Guvern care reglementa realizarea acestor expoziţii, a acestor exporturi. Această Hotărâre de Guvern va fi pusă în transparenţă 15 zile, în această perioadă, instituţiile care vor aviza ulterior şi va intra această Hotărâre de Guvern în şedinţa de Guvern vor veni cu completări, vor veni în sprijin, dar în egală măsură vom face şi dezbateri, unde vom invita toţi specialiştii din domeniu, să vină cu propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ”.

Ministrul Culturii a mai afirmat că se lucrează în prezent la „îmbunătăţirea cadrului legislativ în vederea scoaterii la concurs a posturilor unde avem conducere interimară, respective, 17 instituţii, printre care şi Muzeul Naţional de Istorie a României”.

 „Muncim pe partea de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi ne dorim ca să avem conduceri, la aceste instituţii, pe mandat, în urma unui examen. Din păcate, în ultima perioadă, au fost conduceri interimare pentru că nu s-a organizat concurs şi organizarea acestui concurs, în vederea organizării acestui concurs, va trebui să îmbunătăţim cadrul legislativ şi să ţinem cont de părerea specialiştilor şi de părerea tuturor celor care au activitate în domeniul cultural. Ne dorim un management mai performant şi mai responsabil”, a declarat Intotero.

Despăgubiri pentru România în cazul în care piesele furate de tezaur nu se găsesc

Statul român ar putea fi despăgubit după furtul tezaurului dacic chiar de executivul olandez, nu de compania de asigurări care încheiase poliția cu muzeul Drents. Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că Ministerul olandez al culturiii a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliției încheiate de cele două muzee, drept urmare ar putea suporta plata daunelor.

Ministerul Educației, Culturii și Științei, și implicit guvernul olandez, garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro. Acest lucru reprezintă 30% din valoarea totală asigurată. Asta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, Olanda este parțial responsabilă și trebuie să plătească. În cazul în care coiful și brățările nu sunt recuperate, guvernul olandez va trebui să plătească daunele, respectiv 5,8 milioane de euro.

Firma de asigurări cu care a colaborat Muzeul Drents nu ar trebui să plătească nimic, potrivit datelor obținute de RTV Drenthe. Singurul lucru pe care Muzeul Drents trebuie să-l plătească este franciza, a cărei valoare nu a fost dezvăluită. Muzeul Drents din Assen a asigurat Coiful de aur şi cele trei brăţări împrumutate din România pentru 5,8 milioane de euro. Întreaga colecţie de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro. Dacă tezaurele româneşti sunt recuperate deteriorate, guvernul va plăti şi aceste costuri.