Nicușor Dan, la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles. Continuarea sprijinului european pentru Ucraina, pe agendă UPDATE
Preşedintele Nicuşor Dan va participa la reuniunea Consiliului European de vară, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei, în perioada 18-19 iunie 2026. Pe agenda reuniunii se află continuarea sprijinului european pentru Ucraina, pe toate dimensiunile relevante – politic, economic, militar şi umanitar, va fi un alt subiect prioritar pe agenda reuniunii.
UPDATE: Anunțul lui Nicușor Dan
”Vreau să vă anunț că în cursul întâlnirii de dimineață, de la NATO, mai avem două state care s-au oferit să ofere echipamente pentru apărarea României de drone. Am avut SUA și Franța, după au mai fost Italia și Spania. S-au adăugat Portugalia și Slovacia.
Suntem foarte bucuroși că Ucraina și Moldova au început formal procesul de aderare la UE.
Subiectul mare pentru Europa de la acest Consiliu este discuția pe buget. Suntem într-un proces de agregare a pozițiilor diferitelor state și sunt foarte bucuros să vă anunț că cele 16 state, sub coordonarea României, au o poziție comună. Pentru armonizarea acestei poziții, acum, la ora 5, o să avem o întâlnire a acestor 16 state să mergem cu o poziție comună în Consiliu.
Noi vrem un buget cât mai mare. Vrem ca pe acest pilon 1 de coeziune și politică agricolă să rămână sume consistente. În ceea ce privește pilonul 2 de competitivitate, aici am dorit dintotdeauna să existe o competiție adevărată, dar ca banii de aici să nu se ducă doar spre țările mai dezvoltate. Cu banii din acest fond se va stimula întreg lanțul valoric.”
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat în ce constă ajutorul privind dronele și când îl vom primi.
”O să avem o dezbatere pe securitatea europeană și o să ridic problema. Așteptarea noastră este pe un termen limitat. Noi avem deja în SAFE și avem contractele semnate pe o serie de echipamente care vor fi suficiente.
Este o chestiune tehnică. Solicitarea noastră este cât mai rapid.”
Știrea inițială:
România susţine menţinerea unei abordări unitare şi ferme la nivel european, prin creşterea presiunii asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prind adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancţiuni. De asemenea, preşedintele României va sublinia importanţa unei condamnări ferme a tentativelor Rusiei de escaladare a conflictului, prin violarea repetată a spaţiului aerian al statelor
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, agenda reuniunii include o serie de subiecte prioritare pentru România, precum sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova şi avansarea parcursului lor de aderare, viitorul Cadru financiar multianual 2028-2034, securitatea şi apărarea europene, competitivitatea şi provocările economice globale.
Preşedintele României va saluta pasul istoric realizat prin deschiderea oficială, la data de 15 iunie 2026, a primului capitol de negociere (Elemente Fundamentale) pentru aderarea la UE a Ucrainei şi Republicii Moldova şi va arăta că acest proces trebuie să avanseze într-un ritm susţinut, prin deschiderea tuturor celorlalte capitole de negociere, cât mai curând posibil. Preşedintele Nicuşor Dan va evidenţia, deopotrivă, importanţa unui mesaj puternic de sprijin pentru Republica Moldova, având în vedere şi Summitul UE-Republica Moldova care va fi organizat imediat după reuniunea Consiliului European, pe 22 iunie 2026.
”Continuarea sprijinului european pentru Ucraina, pe toate dimensiunile relevante – politic, economic, militar şi umanitar, va fi un alt subiect prioritar pe agenda reuniunii. România susţine menţinerea unei abordări unitare şi ferme la nivel european, prin creşterea presiunii asupra Federaţiei Ruse, inclusiv prind adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancţiuni”, se arată în comunicatul oficial.
De asemenea, ”pe fondul deteriorării situaţiei de securitate din regiune, ca urmare a războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, Preşedintele Nicuşor Dan va susţine reflectarea adecvată în Concluziile Consiliului European a incidentelor cu recente cu drone, care au afectat mai multe state membre ale Uniunii Europene şi populaţia civilă, inclusiv în cazul României”.
”Preşedintele României va sublinia importanţa unei condamnări ferme a tentativelor Rusiei de escaladare a conflictului, prin violarea repetată a spaţiului aerian al statelor membre ale UE.
Totodată, Preşedintele Nicuşor Dan va pleda pentru progrese concrete în ceea ce priveşte pregătirea pentru apărare a Uniunii, cu o atenţie particulară acordată Flancului Estic şi operaţionalizării proiectului „Eastern Flank Watch”, subliniind, totodată, importanţa asigurării complementarităţii cu NATO.
”Viitorul Cadru financiar multianual 2028-2034 va reprezenta o temă deosebit de importantă pe agenda reuniunii Consiliului European, liderii europeni urmând să aibă o primă analiză a propunerii revizuite de document orizontal („Nego-box”) care include, pentru prima dată de la publicarea pachetului de documente privind bugetul UE de către Comisia Europeană, şi propuneri concrete de alocări. Preşedintele Nicuşor Dan va susţine necesitatea unui buget european ambiţios, capabil să răspundă adecvat nevoilor ţării noastre şi va reitera priorităţile convenite în scrisoarea Grupului „Prietenii Coeziunii”, coordonat de România, priorităţi reflectate atât în propunerea de Nego-box, cât şi în Abordările Generale Parţiale pentru regulamentele sectoriale relevante – Regulamentul privind Planul de Parteneriat Naţional şi Regional (PPNR) şi Regulamentul de instituire a Fondului european de competitivitate (FEC), adoptate recent la nivelul Consiliului UE”, arată Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele României va pleda, astfel, în favoarea unui buget european ambiţios, capabil să răspundă adecvat nevoilor de dezvoltare ale statelor membre şi obiectivelor de ansamblu ale Uniunii.
De asemenea, Preşedintele României va exprima susţinerea pentru alocări naţionale sporite pentru Politica de coeziune şi pentru Politica Agricolă Comună, necesitatea unor mecanisme de implementare eficiente şi flexibile, care să permită statelor membre să îşi definească priorităţile de investiţii şi să îşi eşaloneze acţiunile în funcţie de realităţile economice şi sociale de la nivel naţional şi regional.
Totodată, Preşedintele Nicuşor Dan va susţine necesitatea unui acces cât mai extins al statelor membre şi al companiilor din întreaga Uniune la instrumentele de competitivitate din viitorul buget, cu sprijinirea rolului industriilor strategice şi promovarea de lanţuri valorice cât mai cuprinzătoare în cadrul Pieţei Unice. Ca linie generală, România va susţine nevoia unui acord cât mai echilibrat privind viitorul Cadru financiar multianual, care să ţină cont de interesele tuturor statele membre, reiterând, totodată, susţinerea pentru obiectivul de formulare a acordului politic până la finalul acestui an.
”Liderii europeni vor avea, de asemenea, un schimb amplu de opinii pe tema provocărilor economice globale, atât în ceea ce priveşte competitivitatea internă, cât şi relaţiile UE cu competitorii strategici. Pe dimensiunea internă, Preşedintele României va susţine avansarea agendei de competitivitate, prin consolidarea Pieţei Unice şi a autonomiei strategice, respectiv prin implementarea Foii de parcurs „O Europă, o piaţă”. O atenţie deosebită trebuie acordată preţurilor la energie, aspect care reclamă măsuri suplimentare în contextul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Revizuirea ETS este de interes major pentru România, dată fiind legătura strânsă cu menţinerea competitivităţii industriilor energo-intensive care contribuie semnificativ la PIB-ul naţional.
”România sprijină adoptarea unei abordări realiste şi ferme care să contribuie la echilibrarea relaţiilor UE cu competitorii strategici, inclusiv China, prin aplicarea asertivă a instrumentelor de politică comercială, diversificarea lanţurilor de aprovizionare, scăderea riscurilor şi a dependenţelor şi aplicarea de strategii sectoriale coordonate”, se mai arată în comunicatul oficial.
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE şi îşi exprimă solidaritatea faţă de toate statele vizate de astfel de incidente, inclusiv faţă de România
Parlamentul European declară, într-o rezoluţie adoptată joi, că UE nu se va lăsa intimidată de campania Rusiei şi este unită în hotărârea sa de a apăra securitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor statelor membre ale UE şi de a continua să sprijine Ucraina. Deputaţii îşi exprimă solidaritatea totală cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania şi România, ale căror teritorii, spaţiu aerian sau infrastructură critică au fost vizate de provocări hibride ruseşti.
UE nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei şi este hotărâtă să-şi apere securitatea. Incursiunile cu drone şi încălcările spaţiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incidente izolate, ci o parte integrantă a strategiei mai largi a Rusiei de intimidare a UE şi a aliaţilor săi, potrivit eurodeputaţilor. Aceste acte ostile sunt agravate de o campanie agresivă de dezinformare care urmăreşte să intimideze persoanele care trăiesc în aceste zone, să răspândească frica, să dăuneze economiei locale şi să creeze un pretext pentru posibile acţiuni de retorsiune”, spun eurodeputaţii în rezoluţia adoptată cu 412 de voturi pentru, 63 împotrivă şi 53 abţineri.
Ameninţare deliberată la adresa securităţii UE
Conform Parlamentului European, Rusia poartă responsabilitatea deplină şi fără echivoc pentru aceste atacuri de escaladare nechibzuite care pun în pericol vieţi, eurodeputaţii adăugând că acţiunile Rusiei constituie o ameninţare deliberată şi sistematică la adresa securităţii, rezilienţei şi suveranităţii UE şi a statelor sale membre. Aceştia subliniază complicitatea Belarusului şi îi condamnă atacurile hibride împotriva UE.
Parlamentul declară că UE nu se va lăsa intimidată de campania Rusiei şi este unită în hotărârea sa de a apăra securitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor statelor membre ale UE şi de a continua să sprijine Ucraina. Deputaţii îşi exprimă solidaritatea totală cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania şi România, ale căror teritorii, spaţiu aerian sau infrastructură critică au fost vizate de provocări hibride ruseşti.
Sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova
Este nevoie urgentă de accelerarea producţiei şi livrării de echipamente militare prioritare către Ucraina, în special sisteme de apărare aeriană, muniţii, drone şi rachete, potrivit deputaţilor. De asemenea, aceştia subliniază că, în abordarea ameninţărilor cu drone ruseşti, cooperarea cu Republica Moldova, alături de Ucraina, este esenţială în ceea ce priveşte eficienţa operaţională, conştientizarea situaţiei şi schimbul de informaţii. Prin urmare, statele membre trebuie să majoreze finanţarea pentru Republica Moldova prin intermediul Instrumentului european pentru pace.
Consolidarea flancului estic al UE şi al NATO
Rezoluţia solicită crearea urgentă a unei veritabile Uniuni Europene a Apărării şi subliniază că o integrare mai profundă, coordonarea şi punerea în comun a resurselor sunt indispensabile pentru un răspuns eficace al UE la ameninţările tot mai mari ale Rusiei.
Flancul estic al UE şi al NATO trebuie consolidat în întregime, de la Arctica la Marea Neagră, inclusiv pe uscat, maritim şi aerian, pentru a combate dronele şi baloanele meteorologice, afirmă deputaţii. Ei subliniază că incursiunile deliberate ale Rusiei sunt menite nu numai să provoace şi să destabilizeze statele membre, ci şi să testeze şi să exploateze punctele slabe ale capacităţilor de detectare şi răspuns ale NATO.
