Preşedintele ales al României, Nicuşor Dan, a depus luni, 26 mai, de la ora 12.00, jurământul în plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ulterior, va merge la Palatul Cotroceni, acolo unde va avea loc ceremonia militară cu prilejul învestirii sale în funcţie, urmată de ceremonia de predare – primire a mandatului.
Astfel, acesta este ultimul pas pentru ca noul preşedinte ales, Nicuşor Dan, să îşi înceapă mandatul de preşedinte al României, după câştigarea alegerilor prezidenţiale, în turul doi de scrutin, pe 18 mai, în cursă cu liderul AUR George Simion.
Ilie Bolojan a plecat de la Palatul Cotroceni dupa discutia de aproximativ 20-25 de minute pe care a avut-o cu noul președinte Nicusor Dan.
Dan i-a mulțumit pentru perioada în care a fost președinte interimar.
Ajuns în Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a fost întâmpinat de președintele interimar Ilie Bolojan. După ce vor avea o discuție tete-a-tete, Ilie Bolojan va părăsi Palatul Cotroceni.
Mergând prin ploaie, președinte Nicușor Dan a fost primit de Garda de Onoare de la Palatul Cotroceni, făcându-și intrarea de facto drept președinte al României după ce a depus jurământul în Parlament.
Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Societatea și-a demonstrat ei însăși că este vie și puternică.
Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului, pentru ca acesta să se reformeze.
Pe termen scurt, avem problema deficitului. Statul cheltuiește prea mult față de ce își permite. Acesată chestiune poate pune în discuție stabilitatea socială.
Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie.
E în interesul național ca România să transmită mediului instituțional un mesaj de deschidere și predictibilitate.
Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință.
Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică.
Este nevoie să reducem birocrația și să digitalizăm, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială.
În ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fioscallă, să reducem cheltuielile statului, să avem o guvernanță profesionistă la companiile de stat.
Trebuie să finanțăm un sistem coerent de irigații, șă simplificăm accesul la fondurile europene și să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.
E nevoie de digitalizarea întregului sistem de sănătate, de o strategie de investiții în infrastructura sanitară, de extinderea centrelor pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor.
În ce privește educația, e nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, e nevoie să stimulăm gândirea critică, să corelăm învățământul cu piața muncii, să investim în educația timpurie și este esențial să prevenim abandonul școlar.
În ce privește justiția, e nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție, este nevoie de reforma Inspecției Judiciare, de reducerea timpului de soluționare a dosarelor, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și să reflectăm la legea CCR.
În ce privește mediul, e nevoie de reformarea instituțiilor de reglementare și control, de reforma Romsilva, de o preocupare privind dezvoltarea urbană și de stimularea gestionării eficiente a deșeurilor.
În ce privește zona culturală, e nevoie de un program național de acces la cultură, de susținerea culturii contemporane, de punerea în valoare a patrimoniului național.
În zona socială, e nevoie de simplificarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltare unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii.
În ce privește politica externă, este nevoie de consolidarea relațiilor trans-atlantice, parteneriatul strategic cu SUA, participarea la dialogul între UE și NATO.
Participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea procentului din PIB pentru apărare, participarea activă în procesul de decizie la nivelul UE.
În ce privește Moldova, sprijinirea parcursului european, consolidarea și extinderea proiectelor comune, continuarea schimburilor culturale și funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți – mvămile și autoritatea pentru cetățenie.
În ce privește diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se reîntoarcă acasă, să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în parlament pentru diaspora.
Acestea sunt prioritățile pentru anii care vin.
România are în România, în diaspora, în Moldova, oameni muncitori, cinstiți, de bun simț, are meseriași care au dovedit, oameni de afaceri care au dovedit.
Trebuie ca toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun. Toți împreună nu putem să nu reușim!
Preşedintele ales Nicuşor Dan a depus luni jurământul în plenul Camerelor reunite, moment care marchează începerea mandatului său. În sală sunt prezenţi foştii preşedinţi Traian Băsescu şi Emil Constantinescu, principesa Margareta, patriarhul Daniel, reprezentanţi ai corpului diplomatic, membri ai Guvernului, şefi de instituţii lideri politici. La momentul depunerii jurământului este prezentă şi fiica lui Nicuşor Dan, preşedintele ales explicând că partenera sa nu va putea fi prezentă din cauza unei probleme medicale ale fiului lor. Parlamentarii AUR, SOS România şi POT nu sunt prezenţi la ceremonie.
”Astăzi, aici, în Parlamentul României, considerat în mod tradiţional Praetorium al democraţiei reprezentative şi depozitarul suveranităţii naţionale, are loc ultimul act al procesului electoral de alegere a Preşedintelui României: depunerea jurământului constituţional în faţa forului democratic al ţării, după validarea mandatului la Curtea Constituţională. Vă dorim mult succes în îndeplinirea mandatului dumneavoastră, fiind încredinţaţi că, în virtutea funcţiei de mediere, veţi reuşi să fiţi Preşedintele tuturor românilor, atât al celor care v-au votat, cât şi al celor care nu v-au votat, că veţi garanta respectarea diferenţei şi, în special, a diferenţelor de convingeri şi de opinie, asigurând pluralismul social şi politic al societăţii româneşti, statul de drept şi identitatea naţională a României în plan intern şi în relaţiile externe!”, a spuss Enache în plen.
El a transmis un mesaj către preşedintele Nicuşor Dan: ”În cadrul prerogativelor constituţionale, să vegheaţi la respectarea Constituţiei, la separaţia şi echilibrul puterilor în stat, la realizarea păcii şi bunăstării sociale, a unităţii, a coeziunii şi a solidarităţii poporului român, unicul fundament real al suveranităţii şi democraţiei constituţionale! Domnule Preşedinte, mai presus de toate, să garantaţi independenţa justiţiei instanţelor judecătoreşti şi a justiţiei constituţionale, să îmbinaţi meritocraţia cu democraţia pragmatică şi funcţională, precum şi cu protecţia drepturilor şi libertăţilor omului! În încheiere, exprimând spiritul Constituţiei noastre, credem că Democraţia există acolo unde „cei care iubesc libertatea ca necesitate înţeleasă îi domină pe cei care iubesc puterea”, a menţionat preşedintele Curţii Constituţionale.
Şedinţa solemnă a celor două Camere în care Nicuşor Dan depune jurământul ca şef al statului începe luni, la ora 12.00.
La şedinţă sunt invitaţi reprezentanţii Executivului, foştii şefi ai statului, Casa Regală, reprezentanţii instituţiilor publice, europarlamentari. Vor participa şi Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv, Comisar european pentru drepturi sociale şi Iulia Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
După depunerea jurământului în Parlament, de la 13:30, are loc ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcţia de preşedinte al României a lui Nicuşor Dan, pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni.
Ulterior, va avea loc şi ceremonia de predare-primire a mandatului de preşedinte al României, în urma căreia Ilie Bolojan, preşedintele interimar, îşi încheie mandatul şi va reveni în Senat.
Potrivit Constituţiei, candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţionallă depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ:
“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
”Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, prevede Constituţia.
Nicuşor Dan (55 de ani) este matematician de profesie. În liceu, a făcut parte din lotul naţional de matematică al României, reuşind să câştige medalia de aur la Olimpiada Internaţională în anii 1987 şi 1988. Nicuşor Dan a publicat diploma sa de Bacalaureat, examen pe care l-a promovat cu media 9,87.
După terminarea liceului, a absolvit Facultatea de Matematică în cadrul Universităţii din Bucureşti, iar din 1992 şi-a continuat studiile în Franţa, unde a obţinut doctoratul la prestigioasa universitate Sorbona. S-a întors în România spre finalul anilor 90, unde preşedintele Emil Constantinescu i-a propus funcţia de secretar de stat pentru diaspora. Nicuşor Dan a refuzat.
”Credeam că pot să fac şi meseria mea – eram încă foarte pasionat de meseria mea de matematician, cercetător la institut – şi că pot să fac lucruri din afara politicului activând în zona civicului. A fost o socoteală greşită!”, a admis, peste ani, Nicuşor Dan.
Pasionat de meseria sa, a înfiinţat, pe model francez, Şcoala Normală Superioară Bucureşti, o instituţie de învăţământ pentru studenţii de elită în ştiinţe exacte. În paralel, s-a implicat în mişcările civice care luptau pentru salvarea patrimoniului din Capitală.
În 2008, Nicuşor Dan a fondat Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, un ONG dedicat urbanismului şi patrimoniului. ”Am câştigat sute de procese împotriva mafiei imobiliare şi a instituţiilor nefuncţionale ale statului”, a precizat Nicuşor Dan pe site-ul de campanie.
În 2012, a făcut pasul din zona civică spre scena politică. A candidat la Primăria Capitalei ca independent, unde s-a clasat pe locul al treilea, cu 9%. Alegerile au fost câştigate detaşat de Sorin Oprescu (56%), susţinut la acea vreme de USL, alianţa formată din PSD şi PNL. Pe locul secund s-a clasat Silviu Prigoană (16%), candidatul PDL.
În 2015, Nicuşor Dan a lansat partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), iar un an mai târziu a candidat din nou pentru Primăria Capitalei. Deşi a obţinut peste 30%, Nicuşor Dan a fost învins de Gabriela Firea (42%), în condiţiile în care voturile dreptei au fost divizate. La vot politic, USB a reuşit să obţină 25% în Capitală, devenind al doilea partid după PSD. Astăzi, Cătălin Predoiu e premier interimar şi lider, tot interimar, al PNL, partid care l-a susţinut pe Nicuşor Dan în lupta pentru Cotroceni.
În noaptea alegerilor locale din 2016, Nicuşor Dan a anunţat că partidul se extinde la nivel naţional: Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România (USR). La alegerile parlamentare din toamna anului 2016, USR a intrat în Parlament cu un scor de 9%, Nicuşor Dan fiind preşedintele partidului şi deputat de Bucureşti. Însă jumătate de an mai târziu, Nicuşor Dan a demisionat din fruntea USR. Motivul: majoritatea membrilor USR au votat intern ca partidul să se poziţioneze împotriva referendumului pentru familia tradiţională, declanşat de Coaliţia pentru familie. De cealaltă parte, Nicuşor Dan a cerut ca partidul să nu adopte o poziţie tranşantă, ci să rămână deschis pentru ambele tabere: conservatori şi progresişti.
La acea vreme, printre liderii USR care au intrat în conflict cu Nicuşor Dan s-au numărat Cristian Ghinea, Cătălin Drulă, Ionuţ Moşteanu şi Clotilde Armand. Azi, toţi sunt de partea sa. Peste anii, Nicuşor Dan a admis că a participat la referendum şi a votat pentru familia tradiţională.
La alegerile locale din 2020, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura pentru Primăria Capitalei ca independent. Însă liderul PNL de la acea vreme, Ludovic Orban, a decis ca liberalii să nu-şi pună candidat propriu şi să-l susţină pe Nicuşor Dan. Pentru a nu diviza dreapta, USR l-a sprijinit tot pe Nicuşor Dan, deşi, iniţial, anunţase că Vlad Voiculescu va fi candidatul partidului. În final, Nicuşor Dan a învins-o pe Gabriela Firea şi a ajuns primarul Capitalei, funcţie pe care a câştigat-o din nou la alegerile locale din vara anului trecut, tot ca independent.
În cei patru ani şi jumătate de mandat, Nicuşor Dan s-a axat pe schimbarea conductelor de apă caldă, unele vechi din anii 60. Munca din subteran a provocat costuri electorale la suprafaţă.
Săptămâni la rând, cartiere întregi din Capitală au rămas fără apă caldă şi căldură. Dincolo de problema datoriilor şi a sistemului energetic, care e bilanţul său ca primar general?
”O îmbunătăţire a transportului public cu primele tramvaie noi după Revoluţie şi modernizarea linilor de tramvai, care este în curs. Şi faptul că bucureştenii folosesc transportul public 40% mai mult. Şi foarte, foarte important, o frână pusă pe dezvoltarea imobiliară nocivă din Bucureşti”, a spus Nicuşor Dan, într-un interviu pentru News.ro.