La aproape o lună de la ultima discuție față în față, Nicușor Dan i-a chemat la Palatul Cotroceni pe liderii partidelor din fosta coaliție. Oficial, pe masa întâlnirii este legea salarizării, dar speranțele sunt puse în discuții și despre un nou guvern.
Fostul ministru al Muncii Florin Manole (PSD) a declarat marţi că o lege a salarizării care îi nemulţumeşte pe angajaţii din sistemul bugetar este ceva ce „nu poate fi şi nu trebuie votat”.
Florin Manole a făcut mai multe precizări la Parlament, în contextul consultărilor de la Palatul Cotroceni pe tema proiectului legii salarizării.
„Nu suntem în situaţia de a face noi o negociere acum cu sindicatele. Este rolul Guvernului. Noi suntem în sprijin, dacă se poate, cu o soluţie. Avem grile alternative pentru Educaţie şi pentru Sănătate, pe care le-am primit în cursul consultărilor pe care le-am ţinut chiar aici în Camera Deputaţilor. Ele pot să intre în vigoare integral, dacă bugetul permite, sau etapizat. Varianta de etapizare este iarăşi o discuţie. Nu suntem la acel nivel de detalii. Dacă vom avansa în direcţia asta în această după-amiază la Cotroceni, noi avem toată disponibilitatea, dar dacă nu, o spunem, o repetăm, o lege proastă care să nu mulţumească lucrătorii din sistemele publice: sănătate, educaţie, ordine publică şi aşa mai departe, care să nu respecte angajamentele referitoare la deficit şi care să nu respecte în cel mai rău caz nici măcar jalonul (din PNRR, n.r.) e ceva ce nu poate fi şi nu trebuie votat. Şi cred că asta nu este doar opinia PSD. O lege bună, care mulţumeşte şi care îndeplineşte toate aceste criterii minimale, cred că e o lege care poate fi votată”, a explicat Manole.
Potrivit PSD, pentru domeniile Educaţie şi Sănătate există o soluţie prin mărirea grilelor de salarizare şi prin posibilitatea ca respectivele creşteri să fie aplicate etapizat.
„Sunt soluţii pe care le vedem noi pentru a debloca situaţia din Educaţie şi Sănătate. În mod concret, asta înseamnă în cazul Educaţiei grile mai mari şi care să meargă spre respectarea angajamentului pe care l-am luat, PSD şi PNL acum câţiva ani, în legătură cu salariul debutului din sistemul preuniversitar. În legătură cu Sănătatea, situaţia e mai complicată din punct de vedere tehnic, pentru că este vorba de regulamentul de sporuri, de sporurile pentru sâmbătă şi duminică, dar în aceeaşi măsură şi de grile. Acestea sunt variantele pe care le vedem a fi funcţionale, acestea sunt şi amendamentele susţinute de sindicate în zilele în care am avut consultări. Evident, există şi problema anvelopei bugetare şi a capacităţii României de a îndeplini aceste obiective, în corelare cu respectarea angajamentelor europene referitoare la deficit. Pentru acest lucru, o soluţie poate fi etapizarea, dar evident este vorba despre un calcul tehnic pe care trebuie să-l facă Ministerul de Finanţe”, a declarat Manole.
Întrebat ce anume îi vor spune reprezentanţii PSD preşedintelui Nicuşor Dan la consultările de la Cotroceni, Manole a spus că astăzi ar putea să se realizeze un progres „consistent” în domeniul legii salarizării.
„Cunoaşteţi, şi este o întrebare retorică, ultima forma legii? Vă spun că, astăzi, la ora la care vorbim, nici măcar Ministerul Muncii nu cred că poate spune că are o ultimă formă a legii. Cu siguranţă, Ministerul Sănătăţii vă poate spune că, în componenta de Sănătate, nu este o ultimă formă sau dacă asta ar fi ultima formă există o nemulţumire. Deci discuţia despre a vota sau nu un proiect în Parlament este în legătură cu un proiect care există într-o formă finală. Până atunci, toate demersurile şi ale noastre şi ale sindicatelor şi ale oamenilor din sistemul de administraţie publică centrală din ministerele de resort, toate demersurile sunt pentru îmbunătăţi legea. Sperăm să se întâmple asta (…) Astăzi ar putea să se facă încă un progres, unul chiar consistent”, a precizat Manole.
„România traversează un context extrem de dificil. Pe lângă măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, țara noastră trebuie să gestioneze și efectele crizei energetice generate de secetă și să își protejeze economia într-o perioadă cu multiple vulnerabilități.
Într-un asemenea context, România nu își permite să piardă niciun leu și niciun euro care poate susține revenirea economică și investițiile.
Discuțiile de la Cotroceni privind legea salarizării trebuie privite prin această perspectivă. Partidele politice trebuie să facă tot ce este posibil pentru ca România să acceseze fondurile din PNRR, nu să creeze noi blocaje care să pună în pericol aceste fonduri.
Legea salarizării unitare nu este doar o reformă necesară pentru administrația publică. Ea are rolul de a corecta inechitățile acumulate în sistem, de a crea reguli mai clare și mai predictibile și, în același timp, este legată de accesarea unor fonduri de aproximativ 770 de milioane de euro.
PNL face apel la toate partidele să trateze această discuție cu maximă responsabilitate și fără calcule politice de moment. Miza depășește interesele unui partid: sunt în joc credibilitatea economică a României, accesarea fondurilor europene, continuarea reformelor și inclusiv evoluția viitoare a ratingului de țară, de care depind încrederea investitorilor și costurile la care România se poate împrumuta.
Într-un moment în care fiecare resursă contează, România are nevoie de soluții care aduc bani în economie, nu de decizii care îi blochează”, a transmis PNL într-o informare remisă marți.
Știre inițială
Președinții PSD, PNL, USR și UDMR, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, se întâlnesc marți, de la ora 16.00, cu președintele României, Nicușor Dan.
Discuțiile vizează elaborarea și negocierea prevederilor legii salarizării. Termenul limită, care ne poate lăsă fără 770 de milioane de la Comisia Europeană, este din ce în ce mai aproape.
Joi se împlinesc 100 de zile de când România nu mai are un guvern cu puteri depline, iar, în același timp, rămân tot mai puține zile până când țara noastră trebuie să îndeplinească jalonul de 770 de milioane de euro dedicat reformei salarizării bugetare.
În continuare sunt divergențe majore între tabere, atât între partide, cât și între ministerele Muncii, respectiv Sănătății, când vine vorba de reașezarea grilelor salariale.
Echipele tehnice ale partidelor politice au discutat și săptămâna trecută cu consilierul prezidențial Radu Burnete, în care s-au mai făcut câțiva pași spre o înțelegere pentru a aduce această formă a legii salarizării unitare cât mai aproape de ceea ce vor sindicatele.
Într-o postare pe Facebook, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a scris că „este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obținut un acord politic pe această reformă”, înainte de a expira termenul limită, 31 august, și, implicit, România să piardă banii.
În aceste condiții, liderii partidelor ar putea bate palma la Cotroceni pe o formă finală a legii care să nemulțumească cât mai puține categorii profesionale și să încerce să o treacă săptămâna viitoare de votul parlamentului.
Cele mai mari nemulțumiri le au angajații din Sănătate și cei din Educație, care acuză că veniturile lor ar urma să scadă. Totuși, Dragoș Pîslaru spune că a îmbunătățit proiectul și, pe noua lege, niciun salariu nu va scădea.
Anvelopa bugetară a fost crescută la 12 miliarde de lei, față de 8 miliarde de lei cât a fost propus inițial, dar pretențiile sindicatele ajung la 20 de miliarde de lei, conform ministrului interimar al Muncii.
În ceea ce privește negocierile pentru viitorul guvern, rămâne de văzut dacă pe finalul acestei luni Nicușor Dan va reuși să facă o nouă nominalizare.
În continuare, fiecare partid își păstrează punctul de vedere. Social-democrații mai degrabă își doresc să facă un guvern minoritar, compus din PSD, UDMR, susținut de minorități naționale și susținut în Parlament de PNL, USR, măcar la investitură.
De cealaltă parte, liderii PNL și USR spun că îl susțin în continuare pe Sigfried Mureșan și și-ar dori să vină cu guvern minoritar sau o rotație a guvernelor minoritare succesive, dar primul care să dea guvernul să fie PNL alături de USR.
În același timp se discută despre varianta unui guvern tehnocrat sau condus de un tehnocrat, iar Ilie Bolojan menționa că ar putea să susțină și acest scenariu dacă un guvern va continua această reformă fiscală pe care o face guvernul condus de domnia sa.