Preşedintele Nicuşor Dan, care joi a participat la prima reuniune a Consiliului Păcii lansat de președintele american Donald Trump, a concluzionat aseară că problema legitimităţii administraţiei din România nu mai există în Statele Unite ale Americii. Mai mult, el a detaliat discuția pe care a avut-o timp de câteva zeci de secunde cu Donald Trump.
Pare că șeful statului a avut și o agendă separată în privința călătoriei sale în SUA, nu doar participarea contestată la Consiliul Păcii, profitând de ocazie pentru o scurtă discuție cu președintele american și convorbiri cu autoritățile de acolo privind situația României, arătând că problema legitimității administrației din țara noastră nu există la Washington.
”Suntem aici la Washington, chiar am discutat mai devreme cu domnul ambasador, care îi însoţeşte pe toţi oficialii români la diferite întâlniri, la diferite niveluri, cu structuri ale administraţiei americane. Nimeni n-a mai ridicat subiectul acesta.
În raportul de care faceţi vorbire, nu e vreo luptă între Statele Unite şi România. Este o tensiune între Statele Unite şi Europa pe reglementarea giganţilor din zona de reţele sociale. Da, şi e o tensiune, şi atunci România a fost dată ca exemplu, dar problema legitimităţii administraţiei din România nu mai există în Statele Unite”, a transmis Nicuşor Dan, joi noaptea, la Digi 24.
De asemenea, în cadrul Consiliului Păcii, preşedintele Nicuşor Dan a discutat, joi, câteva zeci de secunde cu preşedintele american Doland Trump, însă discuțiile s-au axat doar pe chestiuni generale şi cum este România.
”Nu poţi intra în chestiuni de substanţă”, a declarat preşedintele, explicând, însă, că ”a fost un mesaj simbolic important în relaţia româno-americană” faptul că s-a deplasat la întrunire.
Nicuşor Dan a fost întrebat, joi, la Antena 1, ce i-a transmis Donald Trump atunci când i-a strâns mâna în cadrul Consiliului Păcii de la Washington.
”Chestiuni de politeţe, cum e România, adică, vă daţi seama, că în câteva zeci de secunde nu poţi să intri în chestiuni de substanţă, chestiuni de politeţe, nimic mai mult”, a spus Nicuşor Dan.
Șeful statului s-a referit şi la vizita pe care o va avea la Casa Albă.
”Această pregătire a vizitei se face pe dosare tehnice la care lucrează ambasadele, consilierii, miniştrii şi toţi ceilalţi. Faptul că am participat la această întâlnire a fost un mesaj simbolic important în relaţia româno-americană şi în mod simbolic contribuie la acea vizită”, a afirmat preşedintele Nicuşor Dan.
Președintele a mai discutat scurt, de asemenea, cu secretarul de stat american Marco Rubio, dar şi cu consilierii preşedintelui Donald Trump.
Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor din SUA acuză Comisia Europeană de interferenţe în alegerile din mai multe ţări europene, între care şi România, începând din 2023, susţinând că aceasta a presat platformele online să cenzureze discursul politic.
”Se pare că interferenţa în alegeri este ceva obişnuit pentru Comisia Europeană. Înaintea a cel puţin opt scrutinuri din şase ţări europene, înccepând din 2023, Comisia s-a întâlnit cu reprezentanţii platformelor pentru a-i presa să cenzureze discursul politic în zilele dinaintea votului”, susţinea Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor, într-o postare pe reţeaua X, în 4 februarie.
Astfel, ar fi vorba despre alegeri din Irlanda (2024 şi 2025), Franţa (2024), Ţările de Jos (2023 şi 2025), Slovacia (2023), România (2024) şi Moldova (2024).
”Iar noi documente, nepublice, aruncă îndoieli asupra acuzaţiilor privind interferenţa rusă care a făcut ca o instanţă din România să anuleze rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2024 din ţară”, afirmă Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor.
”De atunci, relatările publice au arătat că presupusa campanie rusească pe TikTok a fost finanţată, de fapt, de un alt partid politic din România”, susţine Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor.
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis imediat după că România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa ţării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.