Noi detalii despre summitul Trump – Putin! Kremlinul anunță că întâlnirea va începe la ora 22:30 cu o conversație tete-a-tete și va fi urmată de o conferință comună de presă
Întâlnirea din Alaska a preşedinţilor Rusiei şi SUA, Vladimir Putin şi Donald Trump, va începe vineri la ora 22:30, ora Moscovei (şi a României) şi va fi deschisă de o discuţie între cei doi lideri, la care vor mai participa doar cei doi traducători, a declarat joi consilierul prezidenţial rus Iuri Uşakov, citat de TASS.
Noi detalii despre summitul Trump-Putin! Kremlinul anunță că întâlnirea va începe la ora 22:30 cu o conversație tete-a-tete
„Se preconizează că totul va începe mâine, 15 august, în jurul orei locale 11:30 (22:30 ora Moscovei – n.r.) cu o discuţie între Vladimir Vladimirovici Putin şi Donald Trump”, a spus diplomatul.
„Această conversaţie va avea loc în format faţă în faţă, desigur, cu participarea interpreţilor”, a adăugat Uşakov, potrivit TASS.
Preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump vor discuta despre „potenţialul uriaş neexploatat” al relaţiilor economice dintre Rusia şi SUA, precum şi despre perspectivele de încheiere a războiului din Ucraina, a precizat consilierul lui Putin.
delegaţiile din cele două ţări se vor întâlni, iar președinții vor avea o conferință comună
El a mai spus că apoi delegaţiile din cele două ţări se vor întâlni, iar la final preşedinţii vor susţine o conferinţă de presă comună.
Pregătirea întâlnirii dintre Putin şi Trump a intrat în faza finală, toate problemele sunt rezolvate „în regim intens”, a declarat Uşakov, joi, într-o conferinţă de presă. „Şi, desigur, se lucrează în primul rând la elaborarea activă a componentei politice a summitului”, a adăugat el.
„Această întâlnire, după cum ştiţi cu toţii, va avea loc în Alaska, la Anchorage, mai precis într-una dintre clădirile bazei militare combinate Elmendorf-Richardson”, a precizat consilierul lui Putin.
Negocierile dintre Putin şi Trump „vor avea un caracter oficial”, delegaţia rusă având „o atitudine oficială”, a menţionat el.
Soluționarea crizei din Ucraina
Tema centrală a summitului Putin-Trump va fi soluţionarea crizei ucrainene, dar vor fi abordate şi alte teme.
„Desigur, vor fi abordate şi obiective mai largi pentru asigurarea păcii şi securităţii, precum şi cele mai actuale şi acute probleme internaţionale şi regionale”, a spus oficialul rus.
Liderii vor discuta, de asemenea, despre cooperarea bilaterală în domeniul economic: „Aş dori să subliniez că această cooperare are un potenţial enorm, care, din păcate, nu a fost valorificat până în prezent”, a afirmat consilierul lui Putin.
După tete-a-tete-ul dintre Putin şi Trump, negocierile între delegaţii se vor desfăşura în format 5 la 5. „Desigur, undeva în apropiere se va afla şi un grup de experţi”, a spus Uşakov.
Cine va face parte din delegații
Din delegaţia rusă vor face parte ministrul de externe Serghei Lavrov, asistentul preşedintelui Iuri Uşakov, ministrul apărării Andrei Belousov, ministrul finanţelor Anton Siluanov şi reprezentantul special al preşedintelui pentru cooperarea investiţională şi economică cu ţările străine Kirill Dmitriev, a anunţat oficialul rus.
Componenţa delegaţiei SUA a fost, de asemenea, stabilită, dar „ar fi corect să aşteptăm anunţul oficial din partea partenerilor americani”, a spus el.
Liderii vor face declaraţii în partea publică a negocierilor: „Se preconizează că la începutul întâlnirii, fiecare dintre preşedinţi va spune câteva cuvinte, aceasta fiind o practică obişnuită în negocierile internaţionale”, a declarat Uşakov.
După discuţia între patru ochi, Putin şi Trump îşi vor continua discuţiile „la un mic dejun de lucru”. La finalul întâlnirii, Putin şi Trump vor susţine o conferinţă de presă comună pentru mass-media, „în cadrul căreia vor prezenta concluziile negocierilor”.
Delegaţia rusă va pleca din Alaska spre Rusia imediat după încheierea summitului, a precizat Uşakov.
Ce teritorii ar putea face obiectul unui „schimb” între Rusia şi Ucraina
Teritorii „schimbate” şi vieţi care riscă să fie date peste cap pentru totdeauna. Ucrainenii aşteaptă cu nerăbdare rezultatul summitului programat pentru vineri, în Alaska, între Vladimir Putin şi Donald Trump.
Donald Trump a anunţat că discuţiile sale cu Vladimir Putin pentru a rezolva războiul din Ucraina se vor baza pe un „schimb de teritorii”. Dar Volodimir Zelenski a avertizat deja că „ucrainenii nu îşi vor ceda pământurile ocupanţilor”.
Cei doi se vor întâlni pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în 2022 pentru a încerca să găsească o modalitate de a pune capăt conflictului. Kievul şi liderii europeni sunt însă îngrijoraţi că summitul ar putea conduce la un rezultat defavorabil Ucrainei.
Preşedintele american a rămas vag cu privire la aşteptările sale, spunând că speră la o întâlnire „constructivă” cu omologul său rus. El a insistat doar asupra faptului că negocierile se vor baza pe un „schimb” de teritorii între Ucraina şi Rusia „în beneficiul ambelor”.
Către o cedare completă a Donbass-ului?
Termenul „schimb” este oarecum surprinzător. Armata rusă controlează 20% din Ucraina, în timp ce armata Kievului nu a ocupat niciun teritoriu rusesc de când s-a retras din regiunea Kursk, în martie. Prin urmare, este greu de imaginat un alt scenariu decât căderea definitivă a teritoriului ucrainean în mâinile Rusiei.
Dar care dintre acestea? În prezent, armata rusă este prezentă pe întreg teritoriul regiunii Lugansk (est), precum şi pe o mare parte a regiunii Doneţk (est), Zaporojie şi Herson (sud), fără a mai menţiona peninsula Crimeea anexată în 2014.
Potrivit The Wall Street Journal, Vladimir Putin i-a spus trimisului special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, că ar fi de acord cu o încetare completă a focului dacă Ucraina ar fi de acord să îşi retragă trupele din întreaga regiune estică Doneţk. Rusia ar controla atunci întreaga regiune Donbass, unde separatiştii favorabili Moscovei luptă din 2014.
Îngheţarea liniei frontului
Potrivit WSJ, propunerea rusă prevede o fază iniţială în care Ucraina s-ar retrage din Doneţk înainte de îngheţarea liniei frontului. Într-o a doua fază, Vladimir Putin şi Donald Trump ar conveni asupra unui plan de pace final, care ar fi apoi negociat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, au declarat surse europene citate de ziar.
Regiunile parţial ocupate din sudul Ucrainei, Herson şi Zaporojie, fac de asemenea obiectul speculaţiilor. În aceste regiuni, preşedintele rus ar propune de această dată suspendarea războiului pe actualele linii de front înainte de a negocia schimburi cu Ucraina.
„Rusia nu va renunţa la aceste două regiuni deoarece ele formează un coridor terestru care leagă Donbas de Crimeea”, a declarat pentru BFMTV Ulrich Bounat, analist geopolitic şi cercetător asociat la Open Diplomacy.
„Acest lucru va deschide peninsula, care pentru moment este legată de teritoriul rus doar prin podul Kerch”, o structură vizată în mod regulat de forţele ucrainene, adaugă el.
Riscul unor „concesii majore” lui Vladimir Putin
Planul rusesc propus lui Donald Trump provoacă o mare îngrijorare la Kiev şi în rândul liderilor europeni, în ciuda faptului că preşedintele american s-a arătat adesea sensibil la propaganda Kremlinului.
„Ei se tem că Donald Trump va face concesii majore lui Vladimir Putin pentru a obţine o încetare a focului. Ucrainenii s-ar afla atunci într-o poziţie extrem de slabă chiar înainte de a fi invitaţi la masa negocierilor”, explică Ulrich Bounat.
Pentru liderii europeni, încetarea focului este o condiţie prealabilă pentru orice discuţie. Într-un comunicat de presă comun, Franţa, Italia, Germania, Polonia, Marea Britanie şi Comisia Europeană solicită ca „actuala linie de contact” să fie „punctul de plecare al negocierilor”.
Zelenski este pregătit pentru concesii teritoriale?
La rândul său, Volodimir Zelenski a precizat că „ucrainenii nu îşi vor abandona pământul ocupanţilor” şi nu se vor „retrage din Donbas”. Potrivit lui Ulrich Bounat, preşedintele ucrainean sugerează că Kievul ar putea, dimpotrivă, să abandoneze zonele aflate deja sub controlul Rusiei.
„Ucrainenii ştiu acum de ceva timp că, da, de facto, anumite teritorii sunt sub control rusesc şi nu vor fi recuperate prin forţă”, subliniază cercetătorul.
„Acest lucru este mai mult sau mai puţin un dat, chiar dacă nu va exista niciodată o recunoaştere juridică din partea ucrainenilor că teritoriile ocupate de Rusia sunt teritorii ruseşti”, continuă el.
Pentru cancelarul german Friedrich Merz, Ucraina „este pregătită să discute probleme teritoriale”, dar nu şi „recunoaşterea juridică” a ocupării de către Rusia a anumitor părţi ale teritoriului său.
„Chestiunile teritoriale (…) vor fi negociate doar de preşedintele ucrainean”, a insistat, la rândul său, Emmanuel Macron, pentru care „nu există niciun plan serios de schimburi teritoriale pe masă astăzi”.
În trecut, Volodimir Zelenski se declarase deja pregătit să facă concesii teritoriale dacă NATO proteja teritoriile controlate de Ucraina. Dar de la revenirea sa la putere, Donald Trump a refuzat întotdeauna să acorde „garanţiile de securitate” cerute de Kiev.
Ce primește Kremlinul de la Washington
Donald Trump intenţionează să-i propună lui Vladimir Putin, la summitul lor de vineri, o serie de stimulente economice, în special acces la resursele naturale din Alaska şi ridicarea parţială a sancţiunilor impuse industriei aeronautice ruse, în schimbul încetării războiului împotriva Ucrainei, scrie ziarul britanic The Telegraph.
Potrivit publicaţiei, printre propunerile pe care Trump i le-ar putea face lui Putin la Anchorage se numără: oferirea accesului Rusiei la resursele naturale din Alaska, ridicarea parţială a sancţiunilor impuse industriei aviatice ruse şi acordarea accesului lui Putin la minerale rare din teritoriile ucrainene aflate în prezent sub ocupaţie rusă.
The Telegraph scrie că secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, este implicat în pregătirea negocierilor. El studiază concesiile economice pe care SUA le-ar putea face Rusiei pentru a accelera încheierea unui acord de încetare a focului în Ucraina.
Stimulente
Se estimează că Ucraina deţine 10% din rezervele mondiale de litiu, care este utilizat la baterii. Două dintre cele mai mari zăcăminte de litiu se află în zonele controlate de Rusia, iar Putin a revendicat deja aceste minerale valoroase care sunt extrase acolo.
„Există o serie de stimulente, printre care un posibil acord în privinţa mineralelor rare”, a declarat pentru The Telegraph o sursă familiarizată cu propunerile.
În mai, Washingtonul a semnat un acord cu Kievul pentru exploatarea mineralelor rare, care îi permite să exploateze bogatele resurse naturale ale Ucrainei. Washingtonul va trebui să înfiinţeze noi exploatări miniere, demersuri care ar putea fi accelerate prin cooperarea cu Rusia.
Afacere bună pentru Boeing
Alte stimulente pentru Rusia includ ridicarea interdicţiei de export a pieselor de schimb şi echipamentelor necesare pentru întreţinerea avioanelor ruseşti, o mare parte dintre acestea fiind în stare de avarie. După începerea invaziei pe scară largă în Ucraina în 2022, Occidentul a restricţionat furnizarea de piese de schimb, ceea ce a dus la uzura unei părţi semnificative a parcului aerian. Potrivit şefului concernului rus de apărare Rostec, Serghei Cemezov, până la 30% din avioanele de fabricaţie occidentală din Rusia ar putea fi scoase din exploatare în următorii cinci ani.
Anularea sancţiunilor împotriva aviaţiei ruse ar putea fi avantajoasă pentru producătorul american Boeing. Cu o flotă de peste 700 de avioane, dominată de Airbus şi Boeing, companiile aeriene ruse ar putea apela din nou la furnizorii americani pentru piese critice şi întreţinere tehnică, notează The Telegraph.
Aces la resursele din strâmtoarea Bering
Trump ia în considerare şi posibilitatea de a acorda Rusiei acces la resursele naturale din strâmtoarea Bering, unde se estimează că ar putea exista rezerve importante de petrol şi gaze neexplorate.
Alaska, separată de Rusia de strâmtoarea Bering, adică de o distanţă de nici 100 de km, deţine rezerve semnificative de petrol şi gaze neexplorate, inclusiv 13% din petrolul mondial. Dezvoltarea prezenţei Rusiei în strâmtoare ar consolida interesele strategice ale lui Putin în regiunea arctică, care a adus 80% din producţia de gaze a Rusiei în 2022, notează Telegraph.
Surse din guvernul britanic au declarat însă pentru cotidianul britanic că astfel de stimulente ar putea fi acceptabile pentru Europa doar dacă nu vor părea o recompensă pentru Rusia.
Sancțiuni
Preşedintele SUA a participat miercuri la un summit virtual cu Zelenski şi alţi lideri europeni, printre care premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Freidrich Merz, ca parte a unei serii de convorbiri telefonice înaintea întâlnirii din Alaska.
Ocupaţia israeliană a Cisiordaniei ar putea fi folosită ca model pentru încheierea războiului. Rusia va avea control militar şi economic asupra teritoriilor ocupate ale Ucrainei sub propria administraţie, similar controlului de facto al Israelului asupra teritoriilor palestiniene. Această idee, potrivit cotidianului britanic The Times, a fost discutată în cadrul întâlnirilor dintre trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, şi interlocutorii săi ruşi.
Miercuri, într-o conferinţă de presă, Trump a declarat că Putin va avea de înfruntat „consecinţe severe” dacă nu va fi de acord să pună capăt războiului din Ucraina la întâlnirea de vineri. Liderul american a dezvăluit, de asemenea, intenţia sa de a solicita o a doua întâlnire imediată cu Putin, de data aceasta cu participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, după discuţiile bilaterale din Alaska.
„Dacă prima întâlnire decurge bine, vom organiza rapid o a doua întâlnire. Aş dori să o facem aproape imediat şi vom avea o a doua întâlnire rapidă între preşedintele Putin, preşedintele Zelenski şi mine, dacă vor dori să fiu prezent”, a declarat Trump.
Liderii europeni, inclusiv preşedintele francez Emmanuel Macron, au declarat că discuţiile telefonice cu Trump au fost „pozitive”. După discuţii, Zelenski a afirmat că Putin „bluffează” când spune că „nu-i pasă de sancţiuni şi că acestea nu funcţionează”.
Garanții de securitate
După discuţii, Zelenski a declarat că Donald Trump este dispus să susţină garanţiile de securitate pentru Ucraina.
„Ar trebui să existe garanţii de securitate”, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de cancelarul german. „Preşedintele Trump a spus că susţine acest lucru şi că America este pregătită să participe”, a adăugat Zelenski.
Marea Britanie, Franţa şi Germania au lucrat la crearea unei forţe de menţinere a păcii fără implicarea directă a americanilor, dar sperau că SUA ar putea oferi sprijin, cum ar fi acoperire aeriană.
Oferind o actualizare a planurilor după discuţiile de miercuri, Keir Starmer a declarat că aşa-numita „coaliţie de voinţă” este gata să pună în aplicare un plan de încetare a focului imediat ce se va ajunge la un acord de pace. Planurile „sunt acum gata într-o formă care poate fi utilizată dacă se ajunge la încetarea focului”, a declarat premierul, adăugând că s-au înregistrat „progrese reale” în ceea ce priveşte garanţiile de securitate pentru Ucraina.
Summit de sondare a perspectivelor
Casa Albă a tempererat aşteptările înaintea summitului de vineri, prezentându-l ca o „sesiune de ascultare” pentru preşedinte.
„Este într-adevăr o întâlnire de sondare, într-o oarecare măsură”, a declarat Trump luni reporterilor, prevăzând că va şti „probabil în primele două minute” dacă Putin este serios în privinţa păcii.
Diplomaţii europeni afirmă că nu a existat nicio schimbare notabilă în obiectivul general al lui Putin, care este acela de a răsturna guvernul lui ZelenskI şi de a-l înlocui cu un guvern favorabil Moscovei.
Consilierii preşedintelui rus au descris întâlnirea tête-à-tête în primul rând ca o discuţie despre „relaţiile ruso-americane”, sugerând intensificarea cooperării comerciale.
Un oficial al Casei Albe a declarat: „De la început, preşedintele a fost clar în ceea ce priveşte angajamentul său de a pune capăt vărsării de sânge şi de a obţine un armistiţiu complet şi cuprinzător. Aşa cum a declarat preşedintele, toată lumea este de acord că acest război trebuie să ia sfârşit, şi asta este ceea ce urmăreşte el”.
