Noi detalii privind acordul Schengen pentru România și Bulgaria! Câți bani pierdem și cum totul depinde de Austria

Apar noi detalii privind acordul Schengen pentru România și Bulgaria prin care de la finalul lunii martie se vor elimina controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime, ca apoi să avem parte și de o integrare completă preconizată pentru anul 2025.

Între timp, România pierde bani grei stând la cozile frontierelor terestre ale Schengen și integrarea deplină în spațiul de liberă circulație depinde în continuare în mare parte de Austria.

„Mai e cale lungă până la integrarea deplină în Schengen a României și Bulgariei”, a scris, pe X, fostul Twitter, cancelarul Austriei Karl Nehammer, pe 31 decembrie.

Noi detalii privind acordul Schengen pentru România și Bulgaria! Câți bani pierdem

Autoritățile de la București au prezentat recent acordul de la finalul lui 2023 privind aderarea la Schengen în cazul frontierelor aeriene și navale drept o mare victorie, lucru care probabil și este, însă pentru mulți marea miză este integrarea terestră, acolo unde nu există un termen, ci doar declarații.

Premirul Marcel Ciolacu spune că, cel mai probabil, până la finalul acestui an ar trebuie să intrăm pe deplin în acest spațiu de liberă trecere, însă pentru moment Austria doar a luat o poziție mai relaxată de negociere, însă nu renunță la condițiile ei.

În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.

Acest lucru însă condiționat de 5 măsuri care să ducă la „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.

Câți bani pierdem și cum totul depinde de Austria

Ca și până acum, totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate în această privință. Mai mult, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii.

„Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”, se arată în document.

Decizia mai are două articole:

„Începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen menționate în anexă se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și cu Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană.

Vizele naționale de scurtă ședere eliberate de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile în cursul perioadei de valabilitate a acestora, în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre sau al șederii preconizate pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, în măsura în care acestea au recunoscut astfel de vize de scurtă ședere în scopurile respective, în conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE. Se aplică condițiile stabilite în respectiva decizie”.

Integrarea efectivă ar putea avea loc în 2025

O decizie pentru România și Bulgaria privind accederea completă în Schengen se va lua la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025.

Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.

Marcel Ciolacu și-a lăsat o marjă de manevră, evitând avansarea unui termen concret. În prima ședință de guvern din acest an, șeful Guvernului și-a exprimat speranța ca până la finalul lui 2024 „să încheiem definitiv acest proces”.

„Sperăm ca data aceasta să fie certă, să se întâmple undeva în toamna anului viitor, dacă nu cel târziu la începutul anului 2025”, a declarat Victor Negrescu pentru hotnews.ro.

„Am zis de 2025 tocmai pentru că îmi dau seama că pe măsură ce vom intra în logica electorală pentru următoarele alegeri europarlamentare, în multe țări pot apărea surprize”, a declarat și Eugen Tomac.

Suma uriașă pe care economia României o pierde

Consecințele neaderării terestre la spațiu Schengen este semnificativă din punct de vedere economic. Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, estima că România pierde anual 10 miliarde de euro lăsată fiind la granița spațiului de liberă circulație.

Râmânerea la granița terestră a Schengen înseamnă probleme și pentru transportatori și pentru mediu, fapt reflectat și în rezoluția Parlamentului European, adoptată vara anului trecut.

Informațiile bazate pe dovezi au evidențiat faptul că 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria.

Industria transporturilor rutiere are pierderi de 2,41 miliarde euro cauzate de neaderarea României la Schengen, a susținut, într-un comunicat anul trecut, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România.

Reacția lui Predoiu

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a explicat, aseară, că în cazul în care un lider politic susţine că este mai bine ca România să nu fie stat membru Schengen decât stat membru Schengen, atunci acel lider politic nu merită să îi reprezinte pe români şi nu le aduce servicii.

Oficialul a spus, la Antena 3 CNN, ce părere are despre faptul că lideri de la AUR şi USR susţin că aderarea cu frontierele aeriene şi cele maritime la Schengen nu este o victorie şi că nu suntem propriu-zis în Spaţiul Schengen.

”Este o abordare puţin iresponsabilă pentru că ignoră litera şi spiritul tratatului, induce în eroare cu privire la modul în care se iau aceste decizii.

Ignoră mai ales valoarea adăugată a acestei decizii, respectiv faptul că România devine stat membru Schengen, ceea ce este foarte important.

Dacă un lider politic spune că e mai bine ca România să nu fie stat membru Schengen decât stat membru Schengen, atunci eu spun românilor că acel lider politic nu merită să îi reprezinte şi nu le aduce servicii, dimpotrivă le aduce numai deservicii pentru că o ambiţie fundamentată pe demagogie şi pe lipsă de eficienţă practică a discursului politic şi a acţiunii politico-diplomatice nu aduce decât poate rating la televizor, dar românilor nu le aduce nimic.

Această decizie aduce – şi românii vor vedea în timp – le aduce şi la modul concret anumite avantaje şi o altă poziţie pentru ţară pentru a negocia restul”, a afirmat Cătălin Predoiu.