Noi recorduri negative pe Dunăre, la Cernavodă. Nivelul necesar pompării apei de răcire a centralei nucleare a scăzut sub pragul critic. Măsurile luate de Guvern
Nivelul necesar pompării apei de răcire a centralei nucleare a scăzut sub pragul critic de siguranţă trei zile consecutiv după noi recorduri negative ale Dunării în zona Cernavodă. Soluţia aplicată este reducerea fluxului de transport pe Canalul Dunăre – Marea Neagră. Astfel,Guvernul a anunţat, luni, măsuri care vor fi implementate pe termen scurt, mediu şi lung pentru asigurarea alimentării cu apa necesară răcirii reactoarelor nucleare ale Centralei de la Cernavodă.
Record negativ al Dunării la Cernvodă
Timp de trei zile consecutiv, nivelul Dunării necesar pompării apei de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut sub pragul critic de siguranţă. Prognoza arată că va fi negativ şi în următoarele cinci zile. O soluţie aplicată pentru menţinerea alimentării cu apă a centralei este reducerea fluxului de transport pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Scenariul pesimist se confirmă în privinţa nivelului Dunării în apropiere de Cernavodă. Timp de trei zile consecutiv, a fost atins şi chiar s-a ajuns sub pragul de -262 cm.
Nivelul este important în contextul în care autorităţile au comunicat că o scădere sub acest prag ar putea reprezenta un „risc operaţional” privind asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor centralei nucleare.
Conform măsurătorilor Administraţiei Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ), sâmbătă au fost -262 cm, duminică – 266 cm iar luni – 268 cm, toate trei reprezentând recorduri negative.
Cota negativă este raportată la aşa-numita „cotă zero” – nivelul de referinţă convenţional stabilit la fiecare staţie hidrometrică, faţă de care se măsoară înălţimea sau nivelul apei fluviului.
Pragul – 262 cm, prag critic pentru centrala de la Cernavodă
Semnale privind actualele probleme există încă de la sfârşitul lunii trecute.
În „Analiza factorilor de risc” elaborată de Ministerului Energiei pe 28 septembrie 2026 este indicată „persistenţa unui nivel hidrologic într-o zonă de vulnerabilitate ridicată în zona Cernavodă, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15 – 22.10.2026 şi cu apropierea, respectiv depăşirea în scenariile nefavorabile, a pragului de –262 cm, ceea ce confirmă persistenţa riscului operaţional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii”. Este vorba de răcirea celor două reactoare ale centralei nucleare din localitate.
Starea de alertă se prelungește
Alături de alte elemente, analiza Ministerului Energiei a fundamentat Hotărârea nr. 23 din 28.09.2026 privind prelungirea stării de alertă la nivelul României instituită prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 15/2026.
Pragul critic, de – 262 cm, era consemnat şi în comunicatul de presă transmis de Administraţia Naţională „Apele Române”, pe 10 octombrie.
„În prezent, debitele Dunării la intrarea în ţară sunt sub 1.200 m³/s, iar nivelurile apei la Cernavodă se situează foarte aproape de limita operaţională de −262 cm, relevantă pentru asigurarea condiţiilor de pompare a apei de răcire a centralei nucleare. Astăzi, 10 octombrie 2026, a fost înregistrată cota de −259 cm, cu numai 3 cm peste această limită, situaţie care impune adoptarea unor măsuri operative urgente şi coordonate. În acest context, ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiştei”, anunţa la acel moment ANAR.
Despre acest prag critic a vorbit la acelaşi moment şi Petre Min, şeful Serviciului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).
„Chiar dacă se ating anumite limite, nu vorbim despre un accident nuclear. Prin felul în care este proiectată o instalaţie nucleară, sunt rezerve, cel puţin dacă este să vorbim ca şi zile, sunt rezerve de apă care chiar dacă nu există intervenţie din perspectiva a ceea ce reprezintă apă în nivelul din Dunăre, sunt rezerve suficiente ca trei zile să nu se întâmple absolut nimic în instalaţia nucleară. Deci, practic, există un timp prin care chiar dacă suntem surprinşi de anumite situaţii, în trei zile putem lua măsurile necesare astfel încât să evităm un posibil accident”, a explicat Petre Min pentru Digi24.
Conform acestuia, planurile pentru un eventual accident nuclear nu se activează automat la atingerea limitei de nivel a fluviului. În plus, se lucra la un baraj pentru direcţionarea apei spre zona de aspiraţie a pompelor de răcire, în paralel cu evacuări controlate din lacurile de acumulare, acţiuni anunţate pe 10 octombrie de ANAR.
Condiţii critice atinse, perspective îngrijorătoare, puţină comunicare
Pe lângă faptul că au fost deja trei zile consecutive cu – 262 cm sau chiar mai puţin, nici perspectivele nu aduc vreun motiv de scădere a îngrijorării.
Prognoza AFDJ privind cotele apelor Dunării la Cernavodă în următoarele cinci zile este de – 267, -268, -267, – 266, respectiv – 263 cm. În total, opt zile în care pragul critic ar putea fi atins şi depăşit.
Guvernul anunţă măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru asigurarea alimentării cu apa necesară răcirii reactoarelor nucleare ale Centralei de la Cernavodă
Măsurile, aprobate prin raportul comitetului interministerial denumit ”Bala” şi înfiinţat prin decizia premierului interimar Ilie Bolojan, vizează reactoarele existente deja, dar şi pe cele care sunt în plan. Pe termen scurt, specialiştii recomandă mobilizarea, la nevoie, a unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei şi continuarea dragajului pe Dunărea Veche, pentru creşterea debitului.
„Comitetul interministerial Bala, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, a aprobat astăzi (luni – n.r.) raportul final privind soluţiile de asigurare a alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale şi viitoare, ale centralei de la Cernavodă. Recomandările formează un set de măsuri la care contribuie mai multe instituţii cu atribuţii pe Dunăre şi sunt structurate pe termen scurt, mediu şi lung”, a anunţat Guvernul.
Aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei
Specialiştii au recomandat, pe termen scurt, mobilizarea, la nevoie, a unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei şi continuarea dragajului pe Dunărea Veche, pentru creşterea debitului pe acest braţ şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie.
Pe termen lung, potrivit Comitetului care a analizat situaţia de la Cernavodă, este nevoie ca proiectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare să ţină seama de situaţia din acest an, când centrala a fost oprită din cauza debitului scăzut al Dunării. În plus, e necesar să se ia în calcul şi o analiză a unor soluţii suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei.
„Comitetul recomandă, totodată, continuarea coordonării interinstituţionale la nivel înalt, inclusiv în faza de execuţie, pe baza unui set comun de date şi a modelărilor hidraulice, astfel încât cerinţele şi interesele convergente ale instituţiilor să fie reflectate, în limitele competenţelor legale ale fiecăreia, în lucrările şi contractele derulate pe Dunăre”, a arătat, într-un comunicat, Guvernul.
Comitetul interministerial a prezentat indicatorii tehnico-economici actualizaţi ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizaţi şi aprobaţi, potrivit legii. Acesta a recomandat ca proiectul şi procedura de licitaţie să ţină cont de debitele extrem de scăzute din acest an şi să aibă obiective extinse: asigurarea apei necesare funcţionării reactoarelor centralei, inclusiv în perspectiva celor patru unităţi, navigabilitatea pe Dunărea Veche, circulaţia piscicolă, redistribuirea debitelor în favoarea Dunării Vechi şi soluţii pentru stânca Pârjoaia.
