Noua manevră a Austriei ca să țină România departe de Schengen: 115.000 minori au cerut azil
Datele oficiale publicate de austrieci arată că 112.272 de cereri de azil au fost depuse în 2022, dintre care majoritatea au fost bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani.
Doar 38.911 au fost femei. În plus, 115.025 de minori au cerut azil aici începând din 2015.
Dintre aceștia, potrivit Ministerului de Interne, numărul migranților de sex masculin este și mai dramatic: 98,8%. 35.029 dintre minori erau așa-numiți UMF, adică refugiați minori neînsoțiți, potrivit exxpress.at.
Care este ruta favorită a migranților
Lampedusa a devenit din nou punctul fierbinte al Europei în materie de imigrație, după ce peste 11.000 de persoane au sosit în ultima săptămână, în timp ce aproape 500 de persoane salvate de o navă a unui ONG au fost aduse marți la Brindisi, în Puglia, ceea ce a dus numărul celor care au debarcat în Italia până în prezent în acest an la peste 127.000 – mai mult decât dublu față de aceeași perioadă din 2022.
Premierul afirmă că Italia este „sub o presiune incredibilă” din cauza numărului mare de sosiri din nordul Africii, mai exact din Tunisia. Meloni a declarat că nu va permite ca țara să devină „tabăra de refugiați a Europei”, după ce mii de persoane în căutare de refugiu au debarcat pe coastele sale, determinând Franța să înăsprească controalele la granița cu Italia.
Meloni a fost protagonista principală al unui acord controversat în valoare de 173 milioane de euro semnat în iulie între UE și Tunisia, de unde pleacă marea majoritate a persoanelor, pentru a stopa migrația ilegală.
Cu toate acestea, niciun ban nu s-a schimbat încă, iar numărul persoanelor care traversează spre Italia a crescut cu aproape 70% de la semnarea acordului, potrivit The Guardian.
Nehammer pedepsește România pentru că vin mingrați din Tunisia în Italia
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, nu cedează presiunilor europene în ceea ce privește intrarea României în schengen. El afirmă în continuare că „extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecţia frontierelor externe funcţionează”,însă refuză să admită faptul că ruta migranților NU este prin România.
El apără veto-ul împotriva României şi Bulgariei şi chiar ia în calcul controale extraordinare la graniţa cu Italia, având în vedere situaţia din Lampedusa.
Ruta migranților NU trece prin România
Datele FRONTEX arată cu claritate că migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest.
Cifrele prezentate de autoritățile române la cererea Newsweek România arată o altă realitate și faptul că ruta migranților ilegali spre Austria nu trece, în principal, prin România.
Într-un răspuns, Poliția de Frontieră certifică faptul că „în anul 2022, un număr de 5.276 de migranți ilegal au încercat să treacă fraudulos granița româno-maghiară, aceștia acționând la frontiera verde, cât și la punctele de trecere ale frontierei din județele Bihor și Oradea”.
Conform Frontex, în 2022 au fost înregistrate 330.000 de intrări ilegale, dintre care 45% pe ruta Balcanilor de Vest.
Numărul cetăţenilor sirieni vizaţi s-a dublat, ajungând la 94.000.
„Este al doilea an consecutiv cu o creştere puternică a numărului de intrări ilegale”, a precizat Frontex într-un comunicat, adăugând că sirienii, afganii şi tunisienii reprezintă împreună 47% dintre intrările ilegale din 2022.
Austriecii „de rând” nu ne vor în Schengen
Un expert din Austria a declarat că cetățenii țării sale sunt clar opuși față de aderarea României la spațiul de liberă circulație.
Această afirmație provine de la sociologul Christoph Haselmayer, care este directorul unui institut de cercetare a opiniei publice din Austria.
„După părerea mea, guvernul federal austriac va respinge cererea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, deoarece Austria se află în prima linie a imigrației ilegale în spațiul Uniunii Europene. Acesta va fi răspunsul țării mele.
Nu este vorba de corectitudine. Este vorba despre imigrația în interiorul Uniunii Europene. Și, în opinia mea, nu este corect, nu este corect nici pentru Grecia, nici pentru Austria, Italia și alte țări. Așadar, Austria și, poate, Olanda vor vorbi despre acest subiect în cadrul Consiliului European. Și apoi vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat sociologul austriac Christoph Haselmayer.
