Noul Parlament a intrat oficial în activitate. UPDATE: Sâmbătă se depune jurământul pentru deputați și senatori | LIVE VIDEO și FOTO

Noul Parlament a început vineri, 20 decembrie, oficial toată activitate. Validarea mandatelor este primul pas pentru cei aleși în urma scrutinului din 1 decembrie. Conform informațiilor, până sâmbătă vor fi validate sau invalidate mandatele deputaților și senatorilor aleși, aceștia urmând se depună mâine jurământul.

UPDATE: Senatul a desemnat comisia care urmează să valideze sau să invalideze mandatele senatorilor

Senatul României a desemnat, vineri, comisia care urmează să valideze sau să invalideze mandatele senatorilor nou aleşi. Aceasta se va întruni în şedinţă, vineri după-amiază, iar raportul rezultat va fi prezentat în plenul Senatului, sâmbătă, de la ora 11.00.
Lucrările Senatului au fost conduse, vineri, în calitate de preşedinte senior, de Ioan Stan, cel care are cel mai mare număr de mandate de parlamentar.

Comisia de validare a fost votată în cadrul şedinţei de vineri. Din această comisie fac parte senatorii Robert Cazanciuc (PSD), Titus Corlăţean (PSD), Ioan-Cristinel Rujan (PSD), Alina Elena Tănăsescu (PSD), Vasilică Potecă (AUR), Niculina Stelea (AUR), Nicolae Vlahu (AUR), Daniel Fenechiu (PNL), Cristian Augustin Niculescu-Ţâgârlaş (PNL), Nicoleta Pauliuc (PNL), Irineu Darău (USR), Remus Negoi (USR), Ninel Peia (SOS), Császár Károly Zsolt (UDMR) şi Gheorghe Velea (POT).

Comisia de validare se va întâlni, vineri, de la ora 16.00 şi va întocmi un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

”Senatul se va întruni pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele Comisiei de validare. Ne vom întâlni în şedinţa plenului, mâine, 21 decembrie, la ora 11.00, când se va prezenta raportul Comisiei de validare a mandatelor de senator şi vom hotărî prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validare”, a declarat senatorul Ioan Stan.

Senatorii aleşi în urma scrutinului din 1 decembrie s-au reunit vineri, de la ora 14.00, în prima şedinţă din legislatura 2024-2028. În Senat sunt 134 de reprezentanţi ai partidelor politice. Mandatele din noul Senat sunt împărţite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.

După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului permanent. Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent. Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.

UPDATE: A fost aleasă comisia de validare a mandatelor deputaților

Şedinţa de plen a fost condusă de Sereş Deneş, parlamentar UDMR, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi, în calitate de secretari. Deputaţii au început şedinţa cu un moment de reculegere în memoria martirilor Revoluţiei Române din 1989.

În prima şedinţă de plen a fost aleasă comisia de validare a mandatelor deputaţilor, formată din 30 de deputaţi, conform ponderii partidelor în noul Legislativ.

Astfel, PSD are 86 de membri în Camera Deputaţilor, iar în comisia de validare are 8 parlamentari. Grupul parlamentar AUR are 63 de membri şi numărul de deputaţi din comisia de validare este 6. Grupul parlamentar al PNL are 49 de membri şi conform ponderii, numărul de deputaţi din comisia de validare este 4. Grupul parlamentar al USR are 40 de parlamentari în Camera Deputaţilor şi numărul de deputaţi din comisia de validare este de 4. Grupul parlamentar S.O.S are 28 de membri şi în comisia de validare are 2 deputaţi, în timp ce partidul POT are 24 de parlamentari şi în comisie are 2 deputaţi.

UDMR are în Camera Deputaţilor 22 de membri iar în comisia de validare are 2 membri. Grupul miniorităţilor are 19 membri şi în comisia de validare are 2 membri.

Seres Denes a anunţat după votarea comisiei de validare că membrii acesteia se reunesc în sala de şedinţă a comisiei juridice pentru alegerea conducerii comisiei care va verifica dosarele deputaţilor aleşi.

Plenul Camerei Deputaţilor se reia, sâmbătă, de la ora 9.00, în cadrul şedinţei urmând să se aprobe raportul comisiei de validare, depunerea jurământului de credinţă de către deputaţii ale căror mandate vor fi validate şi prezentarea pentru fiecare grup parlamentar a conducerii.

UPDATE: A început prima şedinţă de plen din legislatura 2024 – 2028

Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor a început vineri, fiind prima reuniune a forului în noua formulă, după scrutinul din 1 decembrie. Lucrările au început cu intonarea Imnului Naţional.

Preşedinte de şedinţă este deputatul UDMR Seres Denes. În această şedinţă urmează să se constituie Comisia de validare, formată din 30 de deputaţi, conform configuraţiei politice a forului.

Știre inițială

Cele două Camere ale noului Parlament se întrunesc, vineri, de la ora 14,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2024 – 2028, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis. Şedinţele vor fi prezidate de deputatul, respectiv senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior.

Ce activități va avea noul Parlament

În aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, constituindu-se comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre Camere.

Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale. Ulterior se vor întocmi rapoarte de validare. Surse politice vorbeau în ultimele zile despre posibilitatea invalidării mandatelor parlamentarilor POT. Momentan nu există surse oficiale care să confirme acest lucru.

Potrivit Regulamentului Senatului, „Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.”

În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi.

Ulterior, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.

Camera Deputaţilor şi, respectiv, Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi sau a trei pătrimi din cele ale senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.

Cum se alege conducerea

După organizarea legală a Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aleg preşedinţii celor două foruri legislative şi ceilalţi membri ai Birourilor permanente. Primii aleși sunt vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii. De asemenea, se prezintă grupurile parlamentare şi se alcătuiesc comisiile parlamentare, potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al forului legislativ candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor și senatorilor prezenţi.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare. Listele vor fi supuse la vot secret.

Structura noului Parlament

După scrutinul din 1 decembrie, au fost aleşi în total 465 de parlamentari. Este vorba despre 331 de deputaţi şi 134 de senatori, conform listelor transmise de Biroul Electoral Central.

Potrivit unei statistici prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), în viitorul Legislativ, din totalul celor 465 de parlamentari, 364 sunt bărbaţi şi 101 femei.

De asemenea, 29 au vârste până în 34 de ani, iar 33 au peste 65 de ani, cei mai mulţi încadrându-se la grupa de vârstă între 45 şi 64 de ani.

Conform AEP, situaţia mandatelor grupate pe gen, este următoarea:

* Partidul Social Democrat a obţinut 122 de mandate (36 la Senat şi 86 la Camera Deputaţilor) – 93 bărbaţi şi 29 sunt femei;

* Alianţa pentru Unirea Românilor va avea 91 de mandate (28 la Senat şi 63 la Camera Deputaţilor) – 71 bărbaţi şi 20 femei;

* Partidul Naţional Liberal a obţinut 71 de mandate (22 la Senat şi 49 la Camera Deputaţilor) – 62 bărbaţi şi 9 femei;

* Uniunea Salvaţi România va avea 59 de mandate (19 la Senat şi 40 la Camera Deputaţilor) – 45 bărbaţi şi 14 femei;

* Partidul S.O.S. România a obţinut 40 de mandate (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor) – 27 bărbaţi şi 13 femei;

* Uniunea Democrată Maghiară din România va avea 32 de mandate (10 la Senat şi 22 la Camera Deputaţilor) – 27 bărbaţi şi 5 femei;

* Partidul Oamenilor Tineri a obţinut 31 de mandate (7 la Senat şi 24 la Camera Deputaţilor) – 21 bărbaţi şi 10 femei.

Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut 19 mandate la Camera Deputaţilor, dintre care 18 bărbaţi şi o femeie.

De asemenea, situaţia pe grupe de vârstă se prezintă astfel:

* Partidul Social Democrat va avea 3 deputaţi până în 34 de ani; 35 parlamentari cu vârste între 35 şi 44 ani; 75 parlamentari cu vârste între 45 şi 64 de ani şi 9 cu vârsta peste 65 de ani;

* Alianţa pentru Unirea Românilor va avea 7 deputaţi până în 34 de ani; 31 parlamentari cu vârsta între 35 şi 44 ani; 46 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani şi 7 cu vârsta peste 65 de ani;

* Partidul Naţional Liberal va avea 4 deputaţi până în 34 de ani; 22 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 42 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani şi 3 senatori peste 65 de ani;

USR, SOS, UDMR și POT

* Uniunea Salvaţi România va avea 7 parlamentari până în 34 de ani; 24 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 28 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani;

* Partidul S.O.S. România va avea 3 deputaţi până în 34 de ani; 12 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 24 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani şi unul peste 65 de ani;

* Uniunea Democrată Maghiară din România va avea un parlamentar până în 34 de ani; 7 parlamentari cu vârsta între 35 şi 44 ani; 23 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani şi unul peste 65 de ani;

* Partidul Oamenilor Tineri va avea 4 deputaţi până în 34 de ani; 17 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 10 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani.

Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale vor avea 3 deputaţi cu vârsta între 35 şi 44 de ani, 13 cu vârsta între 45 şi 64 ani şi 3 cu vârsta peste 65 de ani.

Bucureştiul va fi reprezentant în noul Parlament de 13 senatori şi 29 de deputaţi.