NEWS

Noul președinte al Taiwanului, Lai Ching-te, perioadă „dificilă”. Presiuni din partea Chinei și fără majoritate parlamentară

Noul președinte al Taiwanului Lai Ching-te perioadă dificilă. Presiuni din partea Chinei și fără majoritate parlamentară
sursa foto: X

Președintele ales al Taiwanului, Lai Ching-te, s-ar putea confrunta cu patru ani dificili în funcție, fără majoritate parlamentară, cu o opoziție care dorește să reia un acord comercial cu China privind serviciile și cu amenințarea mereu prezentă a unei acțiuni militare din partea Beijingului, scrie Reuters.

Lai, din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, a câștigat sâmbătă cu o diferență confortabilă, deși cu mai puțin de jumătate din voturi, dar partidul său a pierdut controlul parlamentului, pe care Lai va trebui să se bazeze pentru a adopta legi și cheltuieli. Lai își va prelua mandatul pe 20 mai.

Noul președinte al Taiwanului, Lai Ching-te, perioadă „dificilă”

China nu a pierdut mult timp în a sublinia că majoritatea alegătorilor au votat împotriva lui Lai, Biroul său pentru afaceri cu Taiwanul afirmând că DPP „nu poate reprezenta opinia publică majoritară” din Taiwan, deși nu l-a numit direct pe Lai, spre deosebire de perioada premergătoare votului, când l-a numit în mod regulat un separatist periculos.

Lin Fei-fan, un fost secretar general adjunct al DPP, care este acum membru senior al unui grup de reflecție al partidului, a declarat pentru Reuters că este „destul de îngrijorat” că noul guvern va avea patru ani „foarte dificili”, în special în ceea ce privește problemele legate de China, scrie Reuters.

Presiuni din partea Chinei și fără majoritate parlamentară

El a spus că parlamentarii opoziției, care împreună formează o majoritate legislativă, ar putea intensifica schimburile cu China și ar putea cere reluarea unui controversat pact comercial de servicii pe care Taiwanul l-a abandonat în urmă cu un deceniu în fața protestelor în masă.

„Asta este ceea ce ne îngrijorează”, a spus el. „Guvernele locale și parlamentul ar putea forma o linie pentru a face presiuni asupra guvernului central.”

Atât cel mai mare partid de opoziție din Taiwan, Kuomintang (KMT), cât și micul Partid al Poporului din Taiwan (TPP) au făcut campanie pentru repornirea pactului privind serviciile comerciale.

Niciunul dintre cei doi nu a confirmat dacă vor lucra împreună în parlament, deși președintele TPP, Ko Wen-je, a declarat sâmbătă că vor juca rolul unei „minorități critice”.

Candidatul învins al KMT, Hou Yu-ih, nu a răspuns direct duminică la o întrebare privind colaborarea dintre cele două partide, spunând doar că „partidele de opoziție au responsabilitatea de a fi partide de opoziție”.

China a respins apelurile lui Lai pentru discuții. Lai și partidul său resping revendicările de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar poporul taiwanez poate decide viitorul Taiwanului.

Hu Xijin, fostul editor al ziarului chinez Global Times, susținut de stat și foarte citit, care rămâne un comentator chinez proeminent, a scris într-o postare pe rețelele de socializare că este irelevant pentru cine votează taiwanezii atunci când vine vorba de aducerea insulei sub control chinezesc în cele din urmă.

„Forța continentului este deja aici, iar voința celor 1,4 miliarde de oameni de a finaliza reunificarea țării este, de asemenea, aici. Cine câștigă alegerile locale din Taiwan nu este nici pe departe cel mai important lucru”, a scris el.

Reacția Chinei

China a încadrat votul ca fiind o alegere între război și pace și a avertizat alegătorii să facă „alegerea corectă”, nu a numit niciun candidat pe care ar vrea ca oamenii să îl susțină.

Lai I-chung, președintele think-tank-ului Prospect Foundation, cu sediul la Taipei, a declarat că China a încercat să își justifice abordarea față de Taiwan, susținând că au reușit să pună capăt majorității parlamentare a DPP.

„Din punctul meu de vedere, acest lucru înseamnă că vor continua linia sa dură față de Taiwan. Din punctul meu de vedere, nu există nicio cedare a presiunii din partea Chinei și, prin urmare, situația va fi tensionată. Dar nu cred că acest lucru va duce la un conflict, dar, bineînțeles, China va face totul dificil pentru William Lai”, a spus el, folosind numele englezesc al lui Lai.

În ultimul an și jumătate, China a organizat două runde de jocuri de război majore în jurul Taiwanului, iar forțele sale operează în mod regulat în strâmtoarea Taiwan. De asemenea, China a restricționat sau a scumpit unele schimburi comerciale cu Taiwanul.

Acuzații privind interferențele electorale

DPP a calificat toate acestea drept interferențe electorale. China spune că acuzațiile de interferență electorală au fost „trucuri murdare” ale DPP pentru a câștiga voturi.

Su Tzu-yun, cercetător la cel mai important grup de reflecție militară din Taiwan, Institutul de Cercetare pentru Apărare și Securitate Națională, a declarat că nu se așteaptă la nicio acțiune militară din partea președintelui chinez Xi Jinping în următoarele luni.

„El va observa ceea ce spune Lai Ching-te până la învestirea sa în luna mai”, a declarat Su. „Partidul Comunist Chinez este un super realist. Ceea ce nu poate suporta este riscul politic”.

China nu a renunțat niciodată la utilizarea forței pentru a aduce Taiwanul, pe care îl numește teritoriu chinezesc „sacru”, sub controlul său.

Victor Gao, profesor la Universitatea Soochow din China, a remarcat că 60% dintre alegători nu l-au susținut pe Lai, iar KMT a obținut mai multe locuri în parlament, ceea ce înseamnă că alegerile „nu au creat o furtună”.

„Este foarte clar că China are o răbdare nelimitată în ceea ce privește promovarea reunificării pașnice și o toleranță zero față de orice presiune pentru independența Taiwanului”, a spus el. „În cele din urmă, partea care va apăsa pe trăgaci nu va fi China, ci oamenii care fac presiuni pentru independența Taiwanului”.

Armata chineză nu a comentat încă alegerile.

Duminică, Comandamentul Teatrului său de Est, care este responsabil pentru zona din jurul Taiwanului, a arătat imagini pe contul său WeChat cu nave cu rachete care efectuau exerciții de tragere în direct, deși nu a precizat unde.

Unul dintre predecesorii vasului, a declarat acesta, a luat parte la o bătălie din august 1965 între marina chineză și cea taiwaneză, în care China a revendicat victoria.

„Astăzi, trupele au moștenit genele roșii ale curajului și ale faptului că sunt bune la luptă”, a adăugat acesta.

[email protected] - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele