O nouă taxă va duce la scumpirea benzinei și motorinei. Chisăliță: „România trebuie să-și apere interesele la Bruxelles”
Benzina și motorina vor ajunge la noi prețuri record, după ce se va aplica o nouă taxă. Dumitru Chisăliță lansează un nou avertisment pentru români, anunțând ce va urma și care trebuie să fie interesele României la Bruxelles.
La Bruxelles au loc în prezent negocieri privind dosarul climatic ETS2, un subiect de importanță majoră pentru România. Acest sistem ar putea determina creșterea prețurilor la combustibili și încălzirea locuințelor începând cu anul 2028.
Chisăliță: „România trebuie să-și apere interesele la Bruxelles”
În cadrul negocierilor, sunt analizate atât costurile suplimentare pe care le vor suporta populația și întreprinderile mici, cât și fondurile pe care România ar putea să le acceseze prin Fondul Social pentru Climă. Acest mecanism european este destinat compensării efectelor tranziției către o economie verde și ar putea aduce aproximativ 8 miliarde de euro țării noastre, potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Sistemul ETS2 ar introduce un cost al emisiilor de CO₂ pentru combustibilii folosiți la încălzirea locuințelor și în transportul rutier. Aceasta va conduce la o majorare a prețurilor gazului, cărbunelui, păcurii, benzinei și motorinei cuprinsă între 3% și 15% față de nivelurile actuale.
„România nu trebuie să conteste obiectivul reducerii emisiilor, ci felul în care sunt împărțite costurile, ritmurile și avantajele tranziției. Aici există teren real de argument. România a redus deja foarte mult emisiile: EEA arată o scădere a emisiilor totale de GES de 59,5% în 2023 față de 1990, iar fișa Comisiei pentru România indică emisii nete în 2023 cu 74,5% sub nivelul din 1990. În paralel, Comisia nota că în 2021 România era sub plafonul anual din sectoarele ESR cu circa 4,9 MtCO2e.
Asta susține un argument politic puternic care trebuie valorificat, România nu vine la masa europeană ca restanțier, ci ca stat care a livrat deja reduceri semnificative și care cere ca efortul istoric să fie recunoscut în designul prezent și viitor al politicilor climatice. Problema trebuie pusă astfel: nu „vrem tratament preferențial fiindcă nu ne convine ETS”, ci „vrem o construcție ETS și un pachet de tranziție care pornesc de la realități corect măsurate și de la contribuțiile deja făcute de statele membre”, susține expertul în energie.
Cum trebuie să-și consolideze România poziția în fața negocierilor de la nivel internațional
România ar trebui să își structureze poziția în negocierile referitoare la ETS2 pe trei direcții principale, conform declarațiilor oficiale. Acestea includ recunoașterea eforturilor deja depuse pentru reducerea emisiilor, ajustarea regulilor în funcție de specificul sistemului energetic național și asigurarea unor beneficii concrete pentru procesul de tranziție energetică.
Bucureștiul poate susține că a realizat o reducere semnificativă a emisiilor comparativ cu anul 1990. De asemenea, este important să argumenteze necesitatea unei flexibilități sporite pentru a menține securitatea energetică națională. Totodată, România poate solicita un acces mai favorabil la fonduri și mecanisme de finanțare care să sprijine investițiile esențiale pentru decarbonizare.
„Dacă România susține că a redus deja mult și că evaluarea actuală este incompletă sau incorect calibrată, atunci trebuie să ceară rezultate foarte precise: acces mai avantajos la fonduri de modernizare, perioade de tranziție mai bine calibrate, sprijin pentru capacități de flexibilitate și stocare, i o arhitectură de piață care să nu penalizeze disproporționat economiile care au făcut deja o parte mare din ajustare.
UE deja folosește veniturile ETS pentru Modernisation Fund, de care România beneficiază, iar reforma pieței de electricitate din 2024 întărește rolul contractelor pe termen lung și al mecanismelor de stabilizare pentru investițiile curate. România trebuie să vină cu pretenția că vrea mai mult spațiu pentru investiții și tranziție ordonată, nu doar excepții defensive”, scrie Dumitru Chisăliță.
”România susține decarbonizarea europeană, dar nu acceptă o aplicare mecanică a ETS”
Potrivit acestuia, discursul românesc ar trebui să fie: ”România susține decarbonizarea europeană, dar nu acceptă o aplicare mecanică a ETS și a politicilor energetice care ignoră efortul deja făcut, structura sistemului energetic național și nevoia de securitate a alimentării. Fiind unul dintre statele care și-au redus substanțial emisiile, România cere ca viitoarele reguli să recompenseze performanța istorică, să permită secvențieri realiste și să ofere avantaje investiționale celor care au livrat deja rezultate.”
România nu se poate baza exclusiv pe reducerea istorică a emisiilor pentru a-și susține poziția, întrucât o parte semnificativă a acestui rezultat a fost influențată de restructurarea industrială realizată după 1990.
În acest context, capitala țării trebuie să îmbine performanțele anterioare cu un plan credibil pentru viitor. Bucureștiul susține continuarea tranziției verzi într-un ritm care să nu compromită securitatea energetică.
De asemenea, autoritățile consideră că această tranziție trebuie să evite impunerea unor costuri disproporționate asupra economiei și populației.
