Ministrul interimar de Externe, Oana Ţoiu, a afirmat că armistiţiul la Marea Neagră este un obiectiv important, iar singura ţară care mai trebuie să se alăture şi care îl blochează este Federaţia Rusă, care are, la rândul ei, rute de export în Marea Neagră. Ea a amintit că la începutul războiului au fost create rutele solidarităţii, care au permis exporturile de cereale, ”deci există un precedent parţial”.
”În ceea ce priveşte intensificarea atacurilor, în special a atacurilor generate de Federaţia Rusă, aceasta este în analiza noastră şi la nivelul Uniunii Europene, parte din tacticile pe care ei le aplică ca să pună presiune pe economia Ucrainei, în special înainte de iarnă, să oprească practic una dintre rutele principale de export care le-au rămas disponibile.
În ceea ce priveşte protecţia infrastructurii critice, un pas pe care l-am făcut este întărirea colaborării trilaterale cu Bulgaria şi cu Turcia şi pentru asta finalizarea conceptului pentru hub-ul de securitate maritimă, care are şi o componentă de creştere a analizei situaţionale şi a capacităţii de a răspunde la interferenţe hibride, iar la nivel NATO, chiar în săptămâna care urmează, există o întâlnire a experţilor pentru protecţia infrastructurii critice şi ne dorim ca anul viitor să fim cei care o găzduim în România”, a afirmat Oana Ţoiu, vineri, într-o conferinţă de presă.
Ea a vorbit şi despre un armistiţiu la Marea Neagră.
”Armistiţiul la Marea Neagră este un obiectiv important şi pentru ţările importatoare, care, de asemenea, sunt implicate în acest dialog. Singura ţară care acum trebuie să se alăture şi, de fapt şi drept, unde e blocajul este Federaţia Rusă, care la rândul ei are în Marea Neagră rute de export. A existat anterior o negociere care a avut un rezultat parţial pozitiv, în sensul în care au fost la începutul războiului, tot printr-un efort diplomatic, create rutele solidarităţii care să permită practic exporturile cu grâne la momentul respectiv. Deci există un precedent parţial”, a arătat Ţoiu.
Oana Ţoiu a precizat că nu consideră că acest armistiţiu ar putea fi văzut ca o slăbire a negocierilor pentru pace.
”Am fost întrebaţi de-a lungul timpului şi dacă această cerinţă a unui armistiţiu la Marea Neagră nu este văzută ca o slăbire a negocierilor pentru pace. Noi nu considerăm că acesta este cazul. De altfel, am şi discutat cu partenerii din Ucraina despre asta, cu Statele Unite ale Americii, cu Franţa, cu partenerii europeni. Vedem asta ca o măsură parţială de construire a unei încrederi necesare şi pentru negocieri de pace care să privească întreg războiul. Până în acest moment nu avem un element care să genereze încredere în poziţia Federaţiei Ruse faţă de acest armistiţiu”, a explicat Oana Ţoiu.
De asemenea, ministrul interimar de Externe a afirmat că de la începutul anului au fost livrate 725.000 de servicii consulare, peste 260.000 dintre acestea fiind legate de documentele de călătorie. Ea a precizat că au fost emise 170.000 de acte notariale, adică 23% din totalul serviciilor consulare prestate.
”Aşa cum am anunţat acum câteva luni, în procesul de reevaluare a cadrului operaţional pentru livrarea serviciilor consulare, am finalizat etapa de digitalizare, etapa de conectare a bazelor de date atribuite Ministerului Afacerilor Externe cu bazele de date ale Evidenţei Populaţiei din România. Acest lucru este relevant din perspectiva emiterii actelor de stare civilă, pentru a putea să fie emise de cele mai multe ori în aceeaşi zi”, a declarat Oana Ţoiu, vineri, la finalul şedinţei de Guvern.
Ea a mai anunţat extinderea consulatelor de la Londra şi Paris.
”De asemenea, în procesul de extindere a reţelei de servicii consulare, în analiza noastră am prioritizat în funcţie de numărul de cereri, în special de numărul de cereri ale românilor din diaspora. În acest sens a fost extins Consulatul General de la Londra, care este în acest moment pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de servicii consulare prestate în acest an, peste 50.000 de servicii consulare. A fost deschis consulat de la Birmingham şi în această toamnă este în proces de finalizare operaţionalizarea consulatelor de la Cagliari şi extinderea Consulatului General de la Paris. Parisul în acest moment are o medie de 30.000 de servicii consulare anual, de aceea a fost necesară mărirea capacităţii, astfel încât să putem răspunde nevoilor comunităţii”, a mai afirmat ministrul interimar de externe.
Oana Ţoiu a menţionat că de la începutul anului au fost livrate peste 700.000 de servicii consulare.
”Sunt până la acest moment, de la începutul anului, livrate 725.000 de servicii consulare. Pe primul loc ca volum sunt documentele de călătorie, peste 260.000 de servicii consulare sunt legate de documentele de călătorie. Actele notariale reprezintă 170.000 – 23% din totalul serviciilor consulare prestate. Vizele reprezintă 17% – 124.000 de servicii consulare. Obţinerea actelor din România, o activitate esenţială în special pentru diaspora, pentru a putea păstra, inclusiv la nivel birocratic, legătura cu activitatea de acasă, 55.000, de asemenea, servicii consulare, 52.000 de stare civilă”, a mai transmis Oana Ţoiu.
Ea a subliniat că au fost generate primele surse de venit privat pentru serviciile consulare.
”Până la acest moment, Ministerul Afacerilor Externe a încasat peste două milioane de euro, surse de venit adiţionale bugetului de stat, surse de venit care vin din taxele pentru vize plătite de cetăţeni din afara Uniunii Europene. Aceste resurse sunt folosite şi vor fi folosite până la sfârşitul anului pentru serviciile itinerante”, a declarat Oana Ţoiu.