Oana Țoiu pasează vina în cazul fiicei lui Victor Ponta către personalul consular: Eroare regretabilă, a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale

Ministrul de Externe Oana Ţoiu, a fost întrebată la Parlament, înainte de audierea în comisia de politică externă, de ce statul român nu a reuşit să negocieze toate locurile în zborul de repatriere, vorbind și despre cazul fiicei lui Victor Ponta.

Într-o declarație despre cazul fiicei lui Victor Ponta, Oana Ţoiu a declarat că în acest moment, Ministerul Afacerilor Externe, ca şi ministerele afacerilor externe ale celorlalte ţări, au de gestionat cea mai importantă criză pe care au avut-o în ultimele decenii, dacă ne gândim la numărul de ţări, gradul de risc, numărul mic de personal în spaţiile respective şi efortul consular.

”Atât Ministerul Afacerilor Externe din România, că şi Ministerele Afacerilor Externe din celelalte ţări, care gestionăm celulele de criză, în acest moment avem ca prioritate siguranţa cetăţenilor şi întoarcerea acasă a cât mai multor dintre ei, prin mecanisme comerciale facilitate şi zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile.

În ceea ce priveşte cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunţat, nu aveam şi nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoţit, însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor, de aceea în cazul minorului neînsoţit pe care o menţionaţi dumneavoastră, înţelegerea noastră, din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe”, a spus ministrul de Externe.

”În ceea ce priveşte întrebarea care a fost prezentă în spaţiu public, la care am răspuns şi noi în conferinţele de presă, privind prezenţa minorei neînsoţite în consulat, vă reamintim că în celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare. Nu aveam nicio categorie de minori neînsoţit, nici în formularele noastre oficiale nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cereri de la părinţii niciunui minor neînsoţit, ceea ce înseamnă că în planificarea anterioară în grupurile care au fost incluse în zborul respectiv nu exista această categorie”, a mai spus Oana Ţoiu. 

Oana Țoiu pasează vina în cazul fiicei lui Victor Ponta către personalul consular

Despre întrebările din spaţiul public, Ţoiu a arătat că sunt întrebări legitime.

”Evident că fiecare minor are dreptul la sprijin are dreptul la suport consular. În ceea ce priveşte această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a dus o conversaţie separată de înregistrările formale şi asta a dus la venirea unui minor în spaţiu consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătăţite. Evident că după ce se termină această criză, o să avem un plan foarte clar de evaluare de discuţie a ce putem îmbunătăţi. Dar repet acest lucru pentru că este foarte, foarte important. În această uriaşă criză ca şi presiune de cereri de sprijină ale cetăţelor faţă de capacitate de a răspunde este extrem de important pentru statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public”, a mai spus Ţoiu. 

„Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană, cu nume şi prenume”, a spus ministrul de Externe

Ministrul de Externe Oana Ţoiu a declarat, miercuri, la Parlament, că niciodată nu a sunat niciun consul al României ca să-l întrebe de nicio persoană cu nume şi prenume şi niciodată nu a sunat niciun consul al României ca să-l întrebe de numele părinţilor oricărui beneficiar.

”O să vă reamintesc ceea ce poate verifica oricine pe contul meu de Facebook şi în prima conferinţă de presă, că ceea ce am spus şi este confirmat în continuare este că niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană cu nume şi prenume. Niciodată, nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de numele părinţilor oricărui beneficiar. Să presupuneţi că un ministru de externe ar verifica ce fac copiii parlamentarilor, într-o situaţie de urgenţă proactive, este la fel ca şi cum aţi presupune cu un ministru al educaţiei ar apuca să sune directorii de şcoli ca să verifice ce fac copiii parlamentarilor, la fel ca şi cum un ministru al sănătăţii ar suna în spitale să verifice starea de sănătate sau alocarea paturilor copiilor de parlamentari”, a declarat ministrul de Externe, la Parlament.

Ea a arătat că reia această informaţie pentru că este foarte importantă pentru menţinerea încrederii publice în felul în care ei gestionează această criză.

”Niciun ministru, din ce ştiu eu, şi cu siguranţă nici eu, nu verifică situaţia serviciilor publice în relaţie cu copiii parlamentarilor. Însă, în momentul în care am avut această conversaţie cu Consulul României în Dubai, aşa cum am aceste conversaţii cu toţi consulii care gestionează situaţia de criză, cu toţi consulii care se ocupă de grupuri, fie în sprijinirea zborurilor de repatriere, fie procesul de evacuare gratuită, am întrebat dacă poate să garanteze că a acoperit grupurile vulnerabile, aşa cum le-am anunţat în conferinţa de presă pentru publicul general”, a arătat Oana Ţoiu. 

Ea a dat asigurări că nu a verificat numele persoanei.

”Nu am verificat numele niciunei persoane, pentru că un ministru nu gestionează date cu nume şi prenume. Nu există informări cu date cu nume şi prenume în celula de criză. Ce discutăm sunt categorii de persoane. Nu aveam categoria minor neînsoţit în niciuna dintre raportările care au fost transmise dinspre consulat, spre centru Nu aveam categoria minor neînsoţit în niciunul dintre formularele transmise. Dar da, când apare cineva care nu a făcut parte din raportările anterioare, datoria instituţiei, când e întrebată, este să reia legativitatea aplicării regulor. Specific, în acest caz, a însemnat că grupul care a fost anterior raportat către centrală nu a fost modificat din informaţiile pe care le avem acum, dar, repet, o să facem o evaluare detaliată ulterior, şi minorul neînsoţit care a fost chemat la consulat, deşi această categorie nu era parte din raportările formale ale consulatului, a avut sprijin consular prin facilitarea accesului la unul din zborurile ulterioare”, a menţionat Ţoiu. 

Ţoiu a mai declarat că ”este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil, este însă datoria unei instituţii să acorde informaţii relevante la timp, tuturor cetăţenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale, în acelaşi timp sau înainte să facă asta în funcţie de cine a apelat la firul scurt”.

”În ceea ce priveşte cine din consulat a avut aceste conversaţii aici va exista o evaluare dedicată. În acest moment, indiferent de care persoana din consulat a avut aceste conversaţii, este o responsabilitate care este şi colectivă, nu doar individual. Aşa cum v-am spus, în momentul în care consulul m-a întrebat în acest caz aparte ce are de făcut, i-am reamintit consulului că grupul era finalizat ca şi categorii vulnerabile, cu o zi înainte, la capacitatea totală a locurilor arocate României şi că dacă ia o decizie privind modificarea grupului respectiv sau propunerea altui plan de întoarcere acasă pentru că aveam şi zboruri în plan în cazul acestei minore neînsoţite sau în cazul oricărui beneficiar pe care îl are în grijă, trebuie să garanteze că s-a asigurat că informaţia respectivă ajunge la toţi cei din grupurile vulnerabile care s-au înscris pe platformele informaţie”, a arătat Oana Ţoiu.