Obiceiuri și tradiții de Sfinții Constantin și Elena. Ce trebuie să respecte credincioșii

Obiceiuri și tradiții de Sfinții Constantin și Elena pe care trebuie să le respecte credincioșii. Acestea sunt transmise din generație în generație, fiind foarte importante. 

Biserica Ortodoxă prăznuiește Sfinții Împărați Constantin și Elena în fiecare an pe 21 Mai. Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Niș, Serbia) în secolul al III-lea. A trăit între anii 272 și 337, fiind împărat roman. A făcut multe lucruri bune pentru biserică și pentru preoți în timpul domniei sale. Una dintre decizii a fost să restaureze Byzantionul (Constantinopol) și de a face capitala imperiului. Totul s-a făcut într-un mod destul de rapid.

Sfânta Elena, mama Sfântului Constantin, și-a eliberat sclavii și i-a ajutat pe creștinii persecutați. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, din Nazaret, dar și multe alte lăcașuri sfinte, potrivit Libertatea.

Obiceiuri și tradiții de Sfinții Constantin și Elena

• Nu este bine să lucrați în gospodărie și pe câmp. Nu aveți voie să dați cu mătura, cu aspiratorul, nu ștergeți praful, nu dați cu mopul, nu coaseți, nu spălați etc.
• Sărbătoarea Sfinții Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantin Puiul, conform calendarului popular.
• Se pare că până de Constantin Puilor se puteau semăna porumbul, ovăzul și meiul. Popular, se spune că orice se seamănă după această zi se usucă.
• În primul rând, dimineața, ar fi bine ca toți credincioșii să meargă la biserică. Pentru liniște în familie și pace este bine să aduceți în această zi măcar trei bujori îmbobociți în casă.
• Femeile vor da cu tămâie și vor stropi cu agheasmă pentru a alunga în acest fel duhurile rele și necurate.
• Pentru sănătate și bunăstare, de Sfinții Constantin și Elena se merge la biserică cu trei bujori îmbobociți, flori de tămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
• Pentru a se apăra de forțele malefice și rele, oamenii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Toți cei din familie se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas mare de lapte și încep să bată cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei. Se face asta pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui. Se strigă ulterior tare pentru a speria vrăjitoarele care ar putea să îl fure. Nu este bine să dați păsărilor cerului din acea pâine, întrucât se spune că dați din sporul casei, îl risipești.
• Pentru a se alunga spiritele rele, femeile mai obișnuiesc să tămâie și să dea cu agheasmă.
• Agricultorii nu lucrează în această zi pentru a nu avea parte de pagube.
• Păstorii își aleg baciul, stabilesc unde își vor face stânele pe timpul verii.
• După ce veniți de la biserică, unde v-ați rugat pentru sănătate și pentru alte dorințe, luați masa alături de familie și de cei dragi.
• Nu vă certați cu nimeni, mai ales în zi de sărbătoare.
• Puteți să citiți Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena pentru sănătate și nu numai.
• Nu este bine să divorțați pentru că puteți suferi și puteți avea pierderi din punct de vedere sentimental.
• De asemenea, nu trebuie să renunțați la prietenie și dacă sunteți certați cu cineva, este bine să vă împăcați.