În noaptea dintre 26 și 27 octombrie 2024, România va trece la ora de iarnă, ceasurile urmând să fie date înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 devine ora 3:00. Aceasta este ultima duminică din luna octombrie, când românii vor avea parte de o oră în plus de somn. Trecerea la ora de iarnă este o practică obișnuită, menită să ajusteze ceasurile pentru a beneficia cât mai mult de lumina naturală în lunile reci ale anului.
În fiecare toamnă, acest proces prelungit noaptea cu o oră face parte din sistemul care ajustează ceasurile de două ori pe an – primăvara pentru ora de vară și toamna pentru ora de iarnă. În România, schimbarea la ora de iarnă în 2024 va avea loc pe data de 27 octombrie. Acest sistem de ajustare a fost adoptat pentru prima dată în țara noastră în timpul Primului Război Mondial, în 1917, și, după câteva întreruperi, a fost reinstaurat în mod permanent în 1979, sincronizat cu alte state europene.
România se află în fusul orar 2 (ora Europei de Est), iar perioada din octombrie până în martie este cunoscută drept „timpul legal român”. Scopul principal al trecerii la ora de iarnă este de a folosi mai eficient lumina naturală pe parcursul zilei, dar această schimbare poate veni cu anumite provocări pentru organism.
Trecerea la ora de iarnă, deși nu este asociată cu riscuri majore pentru sănătate, poate afecta în mod diferit fiecare persoană. Dr. Răzvan Lungu, specialist pneumolog și atestat în somnologie, explică faptul că unele persoane pot resimți mai intens schimbarea orei, aceasta provocând somnolență, dificultăți de concentrare, oboseală pe timpul zilei și scăderea randamentului la locul de muncă. În cazuri extreme, aceste efecte pot influența negativ activitățile zilnice și chiar pot crește riscul accidentelor rutiere.
Pentru unii, adaptarea la noul program poate dura doar o zi, însă pentru alții poate fi nevoie de până la o săptămână pentru ca organismul să se obișnuiască cu schimbarea. Medicii recomandă un stil de viață echilibrat, care să includă un program de somn regulat, cu ore de culcare și trezire constante. Pentru a face tranziția mai ușoară, este indicat ca, în zilele premergătoare schimbării orei, să se ajusteze treptat ora de culcare, cu 10-15 minute mai devreme în fiecare zi.
Schimbarea orei în România a început în 1917, în timpul Primului Război Mondial, ca parte a unui efort global de a economisi energie și a folosi mai bine lumina naturală. După război, această practică a fost întreruptă, dar a fost reintrodusă între 1932 și 1939. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, între 1940 și 1942, ora de vară a fost menținută permanent, însă după 1943 schimbarea orei a fost suspendată.
Din 1979, România a revenit la acest sistem, aliniindu-se astfel cu alte țări din Europa. Conform Convenției fusurilor orare, România face parte din fusul orar al Europei de Est, iar ora de vară și cea de iarnă sunt folosite pentru a optimiza expunerea la lumina naturală în funcție de sezon.
Pentru a reduce impactul schimbării orei asupra organismului, specialiștii recomandă adoptarea unor măsuri simple, precum:
Trecerea la ora de iarnă face parte dintr-un ciclu natural și reglat global, iar cu măsuri simple și un stil de viață echilibrat, organismul poate face această tranziție fără dificultăți majore.