Ora de iarnă 2024. Trecerea la ora de vară la cea de iarnă va avea loc în noaptea dintre 26 spre 27 octombrie. Atunci ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel încât ora 04:00 devine ora 03:00. Astfel, ziua de duminică, 27 octombrie, devine cea mai lungă zi a anului, cu 25 de ore.
Schimbarea orei a fost introdusă inițial pentru a economisi energie, oferind mai multă lumină naturală în timpul zilei. Sistemul a fost propus de Benjamin Franklin și a fost adoptat pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în 1916. De atunci, multe țări, inclusiv România, au adoptat acest sistem.
Sistemul de schimbare a orei a fost introdus pentru utilizarea eficientă a luminii și energiei. Trecerea la ora de iarnă înseamnă dimineți mai luminoase, dar seri mai întunecate.
Chiar dacă nopțile devin mai lungi și putem dormi mai mult, de fapt, schimbarea orei poate perturba funcționarea optimă a organismului, mai ales în primele zile de la modificare.

Schimbare bruscă a ritmului circadian poate declanșa o serie de efecte negative, atât fizice, cât și psihologice, care pot persista mult după ce ceasurile au fost date înapoi.
Una dintre cele mai frecvente și deranjante consecințe ale trecerii la ora de iarnă este perturbarea somnului. Organismul nostru funcționează după un ceas biologic intern, calibrat cu ciclul natural al zilei și al nopții. Când acest ritm este brusc întrerupt, mulți oameni se confruntă cu dificultăți în a adormi seara și a se trezi dimineața. Chiar și atunci când reușesc să adoarmă, calitatea somnului poate fi semnificativ afectată, rezultând într-o stare de oboseală cronică și letargie pe parcursul zilei. Copiii și vârstnicii par a fi deosebit de vulnerabili la aceste tulburări de somn, având nevoie de o perioadă mai lungă de adaptare la noul orar, potrivit sleepfoundation.org.
Dincolo de impactul fizic, trecerea la ora de iarnă poate avea și consecințe psihologice și emoționale profunde. Diminuarea bruscă a expunerii la lumina solară în a doua parte a zilei poate agrava simptomele depresive, în special la persoanele predispuse la tulburări afective sezoniere. Lipsa luminii naturale poate induce o stare de melancolie, apatie și tristețe, care poate persista pe tot parcursul iernii. De asemenea, perturbarea ritmului circadian poate crește nivelul de stres și anxietate, ducând la iritabilitate, nervozitate și dificultăți de concentrare.
Aceste efecte cumulative ale trecerii la ora de iarnă pot avea implicații serioase în viața de zi cu zi. Studiile au arătat o creștere îngrijorătoare a numărului de accidente rutiere și de muncă în zilele imediat următoare schimbării orei, ca urmare a oboselii și a scăderii vigilenței.
Mai mult, perturbarea somnului poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar, reducând capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecțiilor și a bolilor. Unele cercetări sugerează chiar o posibilă legătură între trecerea la ora de iarnă și creșterea riscului de probleme cardiovasculare, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
În anul 2023, România a dat ceasurile înapoi pentru a trece la ora de iarnă în noaptea de 28 spre 29 octombrie.