Riscul unui tsunami în Marea Neagră în cazul unui cutremur puternic este real pentru România, în contextul în care există și un precedent. recent, seismologul Mihai Diaconescu, de la Institutul Național de Fizică a Pământului (INFP), a explicat, în cadrul unei conferințe, că fenomenul care poate reprezenta un adevărat pericol pentru Dobrogea și orașele de la Marea Neagră este tsunami-ul, nu un cutremur produs în zona Vrancea.
„Dobrogea este ferită de zona Vrancea, dar nu este ferită de fenomenul tsunami la Marea Neagră care există, nu putem să-l negăm”, a explicat Mihai Diaconescu, seismolog de la Institutul Național de Fizică a Pământului (INFP) care amintește de tsunami-ul din 1901, cu valuri de trei metri, care a afectat o zonă din Mangalia.
De asemenea, seismologul enumeră zonele cu activitate seismică ce pot afecta Dobrogea: Crimeea, Șabla (Bulgaria), nordul Turciei și un loc în Marea Neagră situat la o distanță egală între România și Ucraina, unde există un grup de cutremure cu magnitudine de 5 sau 5,5, loc poziționat la intersecția a două falii, cel mai probabil falia Sulina și falia Nistrului, scrie adevărul.
„Un cutremur mare, de genul celui din 1940, ar zgudui bine Constanța, dar nu cred că ar afecta foarte tare, depinde de cum sunt construcțiile făcute. Asta este problema. Istoric, Constanța nu are pierderi de vieți omenești sau mari pagube materiale. Sunt câțiva răniți la cutremurul din 1940”, a mai spus seismologul, vorbind despre situația orașelor de la Marea Neagră.
El dă asigurări că nu există nicio ritmicitate sau periodicitate a cutremurelor de mari intensitate care să facă populația să fie în așteptarea unui „mare cutremur”. Mai mult, Mihai Diaconescu arată că în cazul producerii unui seism de intensitate mare, orice fel de „ascunzătoare” devine un mit.
Prezent la o conferință pe tema pregătirii Constanței în cazul unui cutremur, organizată de europarlamentarul Nicu Ștefănuță, Mihai Diaconescu a spus că Ministerul Educației ar trebui să organizeze cursuri cu profesorii de geografie sau de fizică, să-i învețe ce trebuie spus copiilor despre ce este un cutremur și cum se manifestă, iar cei de la ISU trebuie să facă exerciții cu elevii la școli, dar nu o singură dată.
Colonelul Mihai Georgescu de la ISU Dobrogea a explicat faptul că fiecare unitate de învățământ își planifică cel puțin patru exerciții în cursul unui an școlar, dintre care una este pe riscul de incendiu, iar alta pe cutremur sau inundații, în funcție de arealul în care se află.