A căzut Guvernul în Franța. Parlamentul francez a decis soarta premierului. François Bayrou, aflat în funcție de mai puțin de nouă luni, a decis să își asume un gest riscant: chemarea deputaților la un vot de încredere pe care știe că este foarte probabil să îl piardă.
În deschiderea discursului său în fața Adunării Naționale, Bayrou și-a apărat decizia: „Am ales acest lucru. Unii au considerat că este nerezonabil, că este un risc prea mare. Eu am gândit contrariul, că cel mai mare risc ar fi să nu facem nimic, să continuăm cu politica de până acum, să mergem înainte… până la marginea prăpastiei”.
Pentru prima dată în istoria Franței, un guvern a fost votat cu 194 de voturi la 364, a anunțat președintele Adunării Naționale.
573 de persoane au votat, 558 s-au exprimat (adică 15 abțineri).
François Bayrou va trebui acum să predea demisia guvernului său președintelui republicii, care va trebui să numească un nou prim-ministru, care va fi responsabil de formarea unui nou guvern.
Bayrou a părăsit Adunarea Națională fără o declarație.
Potrivit anturajului lui Bayrou care a vorbit cu Agence France-Presse, acesta își va preda demisia lui Emmanuel Macron marți dimineață. E al patrulea prim-ministru care pleacă în doar 20 de luni.
Franţa se confruntă cu o presiune acută pentru a-şi redresa finanţele, deficitul de anul trecut fiind aproape dublu faţă de limita de 3% a UE pentru producţia economică, iar datoria publică ajungând la 113,9% din PIB.
La câteva minute după rezultatul votului deputaților, Boris Vallaud, liderul deputaților PS, a luat cuvântul și a confirmat că tabăra sa este pregătită să guverneze și să propună „o altă cale politică care nu este cea a lui Emmanuel Macron care ne-a condus în acest impas”.
El a mai spus că propune „o altă metodă de a avea încredere în Parlament în capacitatea sa de a construi majorități text cu text pe baza propunerilor care ar fi ale noastre dacă am fi chemați la guvernare”. „Suntem disponibili pentru exercitarea responsabilităților”, spune el, „cu stânga și ecologiștii într-un spirit republican și parlamentar”.
Premierul a reamintit în plen că Franța se confruntă cu „un număr uriaș de întrebări” ce impun „schimbări profunde”, invocând nivelul record al datoriei publice și productivitatea scăzută ca argumente pentru necesitatea unui buget de austeritate.
Proiectul său vizează acoperirea unui deficit de 44 de miliarde de euro, însă opoziția (de la extrema dreaptă la stânga radicală) a anunțat că va vota masiv împotrivă.
Dacă, așa cum se așteaptă toți observatorii, Bayrou va cădea în această seară, Franța va intra într-o nouă etapă de incertitudine.
Emmanuel Macron, confruntat deja cu cea mai scăzută cotă de popularitate de la începutul mandatului său, va trebui să decidă rapid între două opțiuni dificile: numirea unui nou prim-ministru sau o nouă dizolvare a Adunării Naționale.
Niciuna dintre variante nu oferă garanția stabilității. Precedentele numiri (Michel Barnier și, ulterior, François Bayrou) au fost rezultatul unor negocieri consumatoare de timp, iar rezultatele s-au dovedit fragile.
De partea cealaltă, noi alegeri ar putea întări și mai mult taberele radicale. Un sondaj recent arată că partidul lui Marine Le Pen ar câștiga primul tur cu 33% din voturi, devansând atât stânga, cât și tabăra prezidențială.
În acest context, analiza experților rămâne sumbră. „Problema actuală din Franța este că fiecare partid are linii roșii, iar aceste linii fac imposibilă formarea unei coaliții. Nu există o majoritate viabilă”, explică Mathieu Gaillard, de la institutul Ipsos, citat de Agerpres.
Franța nu se confruntă doar cu o criză politică, ci și cu spectrul tulburărilor sociale. Mișcarea spontană „Să blocăm totul”, născută pe rețelele de socializare în această vară, a anunțat o zi de mobilizare miercuri, cu apel la paralizarea activității. În paralel, sindicatele au programat deja pentru 18 septembrie o grevă națională împotriva măsurilor de austeritate propuse de Bayrou.