În zilele calde de vară piscina și ștrandul reprezintă pentru mulți o sursa de răcorire și distracție. Totuși, mulți nu sunt conștienți de pericolul imens la care se expun dacă nu țin cont și de o serie de riscuri asociate frecventării piscinelor și ștrandurilor, ele fiind un rezervor de bacterii, virusuri și fungi.
Este o infecție a piciorului produsă de o serie de agenți fungici ce se transmit, în special, prin deplasarea fără încălțăminte pe suprafețele umede, cum ar fi spațiul de la piscină. Acest tip de infecție interesează zona interdigito-plantară (tegumentul de la nivelul tălpilor și spațiile dintre degete) unde va determina apariția unei macerații a tegumentului, urmată de eritem (roșeață), prurit (mâncărime), fisuri (în special în profunzimea pliurilor) și miros neplăcut. De asemenea, lama unghială poate fi contaminată. Afectarea unghiei se produce lent, în săptamani-luni de la momentul contaminării, începând dinspre marginea liberă către rădăcina acesteia. Inițial este afectată o singură unghie, iar ulterior infecția se extinde și la celelalte lame unghiale. În fazele incipiente tratamentul topic (local) cu antimicotice este foarte eficient, ducând la vindecarea infecției.
Transmiterea lor este favorizată de microtraumatisme (mici zgârieturi sau răni superficiale) secundare macerației tegumentului prin contactul prelungit cu apa. Verucile sunt mici leziuni, de culoarea tegumentului, cu suprafață keratozică (aspră, rugoasă). Sunt localizate cel mai frecvent la nivelul tălpilor. Netratate, leziunile se extind si pot deveni dureroase.
Tratamentul are la baza metode distructive chimice sau terminice.
Este o infecție virală produsă de Poxvirus. Se transmite prin contact direct, prin obiecte contaminate sau prin autoinoculare fiind favorizata de locurile aglomerate. Este mai frecventa la pacienții atopici.
Se prezintă sub forma unor mici leziuni de culoarea tegumentului, ombilicate central, cu dimensiuni intre 2mm – 1cm. La copii sunt localizate cel mai frecvent la nivelul feței și gâtului, în timp ce la adulți afectează în special zona inghinală.
Prin expirmarea conținutului (stoarcerea lor) se exteriorizează un material alb, grunjos. Tratamentul include metode distructive chimice și chiuretare.
Sunt infecții bacteriene streptococice sau stafilococice favorizate de căldura, umiditate și nerespectarea unor reguli minime de igienă.
Foliculita este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene întâlnite în sezonul cald. Se manifestă prin mici pustule localizate pe zonele acoperite de păr (scalp, trunchi sau membre).
Impetigo este o altă afecțiune bacteriană, întâlnită mai frecvent la copii. Debutează prin vezicule sau pustule superficiale ce se rup rapid, iar zonele denudate vor prezenta – în suprafata – cruste gălbui. Tratamentul constă în utilizarea soluțiilor antiseptice și antibioticelor topice. În cazurile severe se pot administra antibiotice sistemice.
Acneea la clor reprezintă agravarea leziunilor preexistente de acnee, secundar expunerii la clor. Clorul este un agent iritant ce determină uscarea excesiva a pielii având ca rezultat stimularea sintezei de sebum de către glandele sebacee (glandele responsabile de apariția acneei). Predomină comedoanele, în special la nivelul feței, în timp ce leziunile inflamatorii sunt rare. Tratamentul este similar cu cel din acneea vulgară.
Xeroza sau uscăciunea cutanată este secundară deteriorării stratului protector lipidic de pe suprafața pielii. Pruritul (senzația de mâncărime) este secundară xerozei cutanate. Apare după utilizarea frecventă a piscinelor și afectează în special persoanele cu piele sensibilă. Tratamentul constă în aplicarea de emoliente și evitarea contactului prelungit cu apa de piscină.
Pentru a evita dezvoltarea afecțiunilor dermatologice de mai sus trebuie să respectam câteva reguli generale simple când mergem la piscină: