NEWS

Peste jumătate dintre bucureșteni vor mai multe locuri de parcare. Trei principii pentru taxarea parcărilor

Peste jumătate dintre bucureșteni vor mai multe locuri de parcare. Trei principii pentru taxarea parcărilor

54.59% dintre bucureșteni consideră că zona în care locuiesc nu are suficiente locuri de parcare. Pentru rezolvarea uneia dintre cele mai vechi probleme a orașului, politica de taxare a locurilor de parcare trebuie să se facă transparent și inteligent, după 3 principii, conform experților care au participat în weekend, la dezbaterea „Orașul și mobilitatea”, din cadrul Street Delivery.

Mai multe locuri de parcare

De la o medie necesară de 8-12.000 de pași pe zi, am ajuns să mergem doar 3-5.000 sau mai puțin, într-o Capitală sufocată de trafic în care crește numărul persoanelor obeze și scade bunăstarea mentală, au punctat participanții la dezbaterea pornită de la datele Friendly City Index, o inițiativă Bolt prin care traiul în orașe este analizat din perspectiva locuitorilor.

37.20% dintre locuitorii Capitalei folosesc, în calitate de șoferi, ca mijloc principal pentru navetă în oraș, mașina personală, conform datelor din studiu. Și mai mulți, 54.59% dintre bucureștenii chestionați, cred că Bucureștiului îi lipsesc locurile de parcare.

În privința parcărilor, 3 principii sunt importante, după cum a reieșit în cadrul dezbaterii:

1. Taxarea lor trebuie să se facă în așa fel încât în centru, pe fiecare insulă, la orice oră din zi și din noapte, să rămână unul sau două locuri de parcare goale. E cel mai simplu mod de a stabili prețul corect pentru parcare: taxe prea mici și parcarea e întotdeauna plină; taxe prea mari și veniturile orașului scad.

2. Veniturile generate din taxarea locurilor dintr-o anumită zonă trebuie să fie reinvestite în diverse servicii de interes public pentru aceeași comunitate.

3. Spațiile de parcare cerute de normative trebuie regândite, în funcție de cererea lor reală și de poziția clădirii în oraș, sunt scumpe și, de foarte multe ori, folosite ineficient. Un exemplu în acest sens este că mulți cumpărători de locuințe din centru nu-și doresc un loc de parcare, din cauza prețului și fiindcă au alte variante pentru deplasare. Aici intră și cazurile locurilor de parcare pentru birouri care sunt ocupate, de regulă, în intervalul 09-18 și care, în restul timpului, rămân goale.

Opțiuni pentru a înlocui mașina personală

Legislația actuală cere ca pentru fiecare apartament nou construit ce depășește 100 de mp, să fie obligatoriu create câte 2 locuri de parcare, în condițiile în care ele nu se vând neapărat odată cu apartamentul. Iar în cartierele existente, practica posesiei autoturismului personal la care se adaugă cel al firmei, pune presiune pe spațiul și domeniul public disponibil.

O soluție e mobilitatea partajată care, pentru mine, este un angajament social. Pe de-o parte aplicațiile de ride-hailing precum Bolt au adus un plus de siguranță, prin butonul «Asistență de Urgență», trasabilitatea traseului, trimiterea datelor cursei către o persoană de încredere, faptul că poți oferi un feedback.

Aceste opțiuni adresează ceea ce suplinea mașina personală – garanția independenței și a siguranței de a merge autonom oriunde. Pe de altă parte, există și varianta de a împărți o mașină pentru mai mulți locatari, într-un sistem de car-sharing, pe care îl putem dezvolta ca o asociere de beneficiari. Iar acest potențial social, comunitar, e pasul spre un oraș mai prietenos – pentru mine cel puțin, a explicat arhitecta Maria Duda, membru fondator în cadrul asociației de educare și design urban „Baza. Deschidem Orașul”.

Pe termen lung, transportul la cerere prin aplicații (ride-hailing) degrevează traficul. Fiecare mașină din aplicație poate înlocui, potențial, nevoia autoturismului personal, căci, fiind în mișcare, nu rezervă locuri de parcare și oferă utilizatorului confortul obișnuit.

Coroborat cu potențialul de transformare a locului tradițional de parcare la bordură într-un instrument de planificare și negociere comunitară, întreaga stradă poate beneficia de un plus de atractivitate și confort, conform specialiștilor în planificare urbană.

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele