Plan de pace pentru Ucraina și Rusia! Trimisul special al SUA anunță când va fi gata. Zelenski îl invită pe linia frontului
Keith Kellogg, trimisul special al preşedintelui SUA DOnald pentru Ucraina şi Rusia, a declarat sâmbătă că un plan de pace între cele două naţiuni aflate în conflict ar putea fi finalizat în câteva zile sau săptămâni, transmite CNBC. Între timp, Zelenski îl invită pe acesta să îl însoţească pe linia frontului din Ucraina.
”Sunt pe ‘timpul lui Trump’,” a spus Kellogg delegaţilor prezenţi la un eveniment organizat în marja Conferinţei de Securitate de la München, făcând referire la stilul decizional rapid al preşedintelui Donald Trump.
”Îţi cere să faci treaba azi şi mâine vrea să ştie de ce nu este deja rezolvată,” a explicat el, subliniind că discuţiile sunt într-un stadiu avansat şi că o soluţie ar putea fi conturată curând, arată CNBC.
Plan de pace pentru Ucraina și Rusia! Trimisul special al SUA anunță când va fi gata
Kellogg a precizat că negocierile urmează o abordare pe două piste, cu reprezentanţi ai SUA care discută separat cu Rusia şi cu Ucraina şi aliaţii săi europeni. El a subliniat că, în ciuda sugestiilor anterioare din partea Washingtonului, atât Ucraina, cât şi Europa trebuie să fie parte a acestor negocieri.
”Trebuie să îi aducem şi pe aliaţi. Vor juca Ucraina şi Europa un rol? Bineînţeles că da. Nu poţi face asta excluzând pe cineva,” a declarat el.
Europa, parte a discuţiilor, dar nu neapărat prezentă fizic la masa negocierilor
Kellogg a clarificat că, deşi Europa ar putea să nu fie fizic la masa negocierilor, interesele sale vor fi luate în considerare.
”Nu vrem să intrăm într-o dezbatere amplă cu un grup prea mare,” a spus el.
Întrebat despre cerinţele pentru o garanţie credibilă de securitate pentru Ucraina, Kellogg a declarat că, deocamdată, nu poate oferi un răspuns clar, precizând că este prezent la conferinţă pentru a obţine perspective din partea oficialilor ucraineni şi europeni.
El a recunoscut, de asemenea, că Statele Unite au uneori tendinţa de a privi situaţia doar prin propria lor perspectivă, ceea ce poate afecta dinamica negocierilor.
Negocierile de pace revin în prim-plan după discuţiile dintre Trump, Putin şi Zelenski
Discuţiile despre un posibil acord de pace între Rusia şi Ucraina au revenit în centrul atenţiei săptămâna aceasta, după ce preşedintele Trump a purtat convorbiri telefonice separate atât cu Vladimir Putin, cât şi cu Volodimir Zelenski.
Iniţial, Trump a sugerat că un acord bilateral ar putea fi convenit între Washington şi Moscova, dar ulterior a clarificat că Zelenski şi ”mulţi alţi actori” vor fi implicaţi în negocieri.
În ciuda acestor declaraţii, incertitudinea privind implicarea Europei în discuţii a generat îngrijorări în rândul liderilor UE, care au insistat că nu poate exista o pace durabilă fără participarea Europei.
Reacţiile liderilor europeni: excluderea Europei este ”inacceptabilă”
Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi ”inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.
Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că ”oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni ”să răspundă constant unor declaraţii neclare”.
Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că ”nu are mare lucru de oferit”.
”Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.
”Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent, iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.
Zelenski îl invită pe linia frontului
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că ar dori ca trimisul special al preşedintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, să îl însoţească pe linia frontului din estul ţării sale şi să îi raporteze lui Donald Trump realităţile de pe teren.
„I-am spus domnului Kellogg că voi merge cu el pe front dacă va fi pregătit”, a declarat preşedintele ucrainean la Munchen. „Este foarte important pentru mine ca el să vadă acest lucru (…) Chiar vreau ca el să vorbească cu preşedintele Trump despre asta”, a adăugat Zelenski.
Luni, o sursă din cadrul preşedinţiei ucrainene a declarat pentru AFP că Kellogg ar urma să se deplaseze în Ucraina la 20 februarie pentru a elabora un plan care să pună capăt cât mai rapid războiului care durează de trei ani.
Miniştrii din G7 condiţionează impunerea sau nu a unor noi sancţiuni împotriva Rusiei de negocieri de bună-credinţă privind Ucraina
Miniştrii de Externe ai statelor membre ale Grupului celor 7 (G7) au convenit sâmbătă să continue colaborarea pentru obţinerea unui acord de pace solid pentru Ucraina, cu garanţii de securitate puternice, şi au legat viitoarele sancţiuni împotriva Rusiei de angajamentul real al Moscovei în negocieri de bună-credinţă, transmite Reuters.
”Orice noi sancţiuni suplimentare impuse după februarie ar trebui să fie condiţionate de faptul că Federaţia Rusă se implică într-un efort real şi de bună-credinţă pentru a pune capăt durabil războiului împotriva Ucrainei, asigurându-i acesteia securitate şi stabilitate pe termen lung, ca stat suveran şi independent,” se arată în declaraţia comună, semnată de miniştrii din G7, inclusiv de secretarul de stat american Marco Rubio, după o reuniune organizată în marja Conferinţei de Securitate de la München.
G7, format din Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Canada, Japonia, Marea Britanie şi Uniunea Europeană, şi-a reafirmat angajamentul de a colabora pentru obţinerea unei păci durabile şi necesitatea de a dezvolta garanţii solide de securitate, pentru a preveni reluarea conflictului.
