Planul lui Elon Musk după mega-fuziunea de 1.5 trilioane de dolari între SpaceX și xAI. Miliardarul vrea centre de date în spațiu
Mega-fuziunea companiilor xAI și SpaceX realizată de Elon Musk săptămâna aceasta ar putea aduce un vis SF cu un pas mai aproape, aducerea centrelor de date în spațiu. Totuși, această idee se confruntă cu provocări tehnice, economice și de reglementare, arată Reuters într-o analiză recentă.
Chiar dacă Blue Origin și Google au explorat de asemenea ideea de infrastructura AI spațială, avantajele structurale ale SpaceX îi permit să modeleze piața calculatoarelor orbitale.
Inginerii și tehnologii NASA speculează de aproape două decenii despre mutarea calculatoarelor care consumă multă energie în afara planetei, iar mai recent, ideea a captat atenția marilor companii tehnologice, inclusiv Alphabet și Blue Origin a lui Jeff Bezos.
Din punct de vedere fizic, ideea era logică, energia solară era abundentă. Cu toate acestea, provocările păreau insurmontabile, scrie Reuters.
Elon Musk ar putea să pună în practică ideea centrelor de date din spațiu
Musk, cunoscut pentru pariurile pe teorii aparent îndepărtate și pentru faptul că le pune în practică, ar putea în sfârșit să pună bazele pentru ca centrele de date din spațiu să devină realitate. El dispune de cea mai aglomerată flotă de lansare de sateliți din lume, o startup de AI și un apetit pentru infrastructură care se întinde de la Pământ la vid.
„Pe termen lung, AI-ul bazat pe spațiu este, evident, singura modalitate de a scala”, a declarat Musk luni. „Pentru a exploata chiar și o milionime din energia Soarelui nostru ar fi nevoie de peste un milion de ori mai multă energie decât consumă civilizația noastră în prezent! Prin urmare, singura soluție logică este să transportăm aceste eforturi care necesită resurse intensive într-o locație cu putere și spațiu vaste.”
Fuziunea celor două companii, estimată la aproximativ 1.5 trilioane de dolari
Fuziunea accentuează atenția investitorilor asupra modului în care el ar putea depăși obstacole majore printr-un ecosistem strâns legat de rachete, sateliți și sisteme de AI, pentru a duce infrastructura AI dincolo de Pământ. Aceasta vine tocmai în momentul în care SpaceX se pregătește pentru o potențială IPO de 1,5 trilioane de dolari.
SpaceX a solicitat permisiunea de a lansa până la 1 milion de sateliți alimentați cu energie solară, proiectați ca centre de date orbitale, cu mult peste orice a fost implementat sau propus până în prezent, arată Reuters.
Într-un document depus la Comisia Federală de Comunicații, SpaceX descrie un „sistem de centre de date orbitale” alimentat cu energie solară și bazat pe legături optice, deși nu a precizat câte lansări Starship ar fi necesare pentru a scala rețeaua de centre de date spațiale la un nivel operațional.
„Calculul în spațiu nu mai este science-fiction”, a declarat David Ariosto, autor și fondator al firmei de informații spațiale The Space Agency. „Iar Elon Musk și-a dovedit deja capacitatea în multiple domenii.”
Constelația de centre de date propusă ar depăși cu mult rețeaua actuală a Starlink.
Alternativă mai ieftină decât centrele de date de pe Pământ
Susținătorii susțin că centrele de date spațiale ar fi o alternativă mai ieftină decât centrele de date de pe Pământ, datorită energiei solare constante și capacității de a evacua căldura direct în spațiu.
Dar unii experți au avertizat că marile câștiguri comerciale sunt la ani distanță de realitate, deoarece conceptul se confruntă cu provocări descurajante și este plin de riscuri tehnice: radiații, resturi, gestionarea căldurii, latență și aspecte economice formidabile, care includ costuri ridicate de întreținere.
„Există unele provocări reale aici, și cum poți face acest lucru rentabil?”, a spus Armand Musey, fondatorul Summit Ridge Group, care a afirmat că detaliile financiare ale unui proiect de acest gen sunt greu de modelat, deoarece „necunoscutele tehnice nu au fost clarificate”.
„Dar niciodată să nu spui niciodată”, a spus Musey, care a calificat realizările lui Musk drept „incredibile”. „Cred că o mare parte din asta este un pariu pe Elon. Succesul lui este foarte greu de ignorat.”
Chiar și cu ambițiile lui Musk, unele centre de date din spațiu ar putea să nu fie realizabile pentru încă un deceniu, au spus unii experți.
„SpaceX are avantaje structurale pe care puțini alții le pot egala. Controlează cea mai activă flotă de lansare din lume, a demonstrat producția în serie de nave spațiale prin Starlink și are acces la capital privat substanțial”, a declarat Kathleen Curlee, analist de cercetare la Universitatea Georgetown.
Radiațiile și răcirea, printre cele mai mari provocări
Printre cele mai mari provocări cu care se confruntă centrele de date spațiale se numără radiațiile și răcirea.
Hardware-ul centrelor de date va fi bombardat de razele cosmice provenite de la soare. În trecut, cipurile proiectate pentru spațiu erau special „întărite” pentru astfel de radiații, dar rareori erau la fel de rapide ca cipurile AI de astăzi.
Răcirea cipurilor AI, care generează căldură imensă în timpul calculelor, este o altă provocare. Deși spațiul este rece, este și aproape vid, astfel încât căldura nu poate fi eliminată la fel ca pe Pământ. În schimb, cipurile puternice trebuie să transfere căldura către radiatoare mari care o elimină sub formă de energie infraroșie, ceea ce adaugă o dimensiune, o greutate și, prin urmare, un cost semnificativ.
Documentația depusă de SpaceX la FCC descrie răcirea prin „disiparea pasivă a căldurii în vidul spațial” și prezintă modul în care sateliții care suferă defecțiuni operaționale ies rapid din orbită.
Mai recent, Alphabet Google a bombardat unul dintre cipurile sale AI cu radiații într-un laborator universitar din California pentru a vedea cum ar rezista la o misiune de cinci sau șase ani în spațiu, în cadrul unui efort de cercetare pentru conectarea sateliților alimentați cu energie solară într-un nor orbital AI numit Project Suncatcher.
„Au rezistat destul de bine”, a declarat Travis Beals, director executiv la Google și coordonator al proiectului, care are ca obiectiv lansarea unui prototip în spațiu în 2027.
