Povestea ”regelui Bibi”. Benjamin Netanyahu s-a născut la 23 octombrie 1949, la Tel Aviv. Dintre cei unsprezece bărbați și o femeie care au ocupat funcția de prim-ministru al Israelului, el este încă singurul care s-a născut după independența Israelului.
La șaptezeci și trei de ani, nu arată nicio intenţie de a părăsi voluntar scena politică și, cel mai probabil, va prelua un nou mandat. Pare demult, dar el a fost odată și cel mai tânăr prim-ministru al Israelului, ales pentru prima dată în 1996, la vârsta de 46 de ani.
Benjamin adeține acest bagaj ideologic de la tatăl său Benzion, fost asistent al lui Zeev Jabotinsky, lider al așa-numitei tendințe sioniste „revizioniste”, favorabil „Israelului Mare”.
Spre deosebire de procesul de pace israeliano-palestinian din anii 1990, pe care l-a ajutat să-l îngroape, Netanyahu pledează pentru o viziune a Israelului ca „stat evreu” cu frontiere care se extind în Iordania, de unde declarațiile sale în favoarea anexării unor părți din Cisiordania ocupată.
În ultimul deceniu, numărul locuitorilor a crescut cu 50% în așezările din Cisiordania, depășind 475.000 de oameni, trăind alături de peste 2,8 milioane de palestinieni, o prezență crescută care amenință crearea unui stat Palestinian viabil conform ONU.
n 1976, Yoni, comandantul unității responsabile de eliberarea ostaticilor dintr-un zbor Tel Aviv / Paris din Uganda, a fost ucis în timpul asaltului israelian.
Această moarte îl zguduie profund pe Benjamin Netanyahu, care va face din „lupta împotriva terorismului”, pe care o asociază deseori cu palestinienii sau iranienii, unul dintre firele comune ale carierei sale.
El „și-a construit caracterul politic în jurul unei imagini de forță și a ideii că evreii (…) trebuiau să fie la fel de duri ca regiunea în care trăiesc”, scrie în memoriile sale fostul președinte american Barack Obama.
Deși a avut mereu atacuri dure împotriva conducerii palestiniene, el a apărat normalizarea în 2020 a relațiilor cu țările arabe (Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan, Maroc).
În 1996, la vârsta de 47 de ani, a triumfat asupra lui Dean Shimon Peres și a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria Israelului. Va rămâne la putere trei ani.
Cu toate acestea, în cele din urmă s-a întors la pasiunea sa, la politică, și a preluat conducerea Likud, până când a devenit din nou prim-ministru în 2009.